Încă cinci persoane au murit din cauza gripei. Numărul deceselor a ajuns la 25
Sunt 25 de oameni răpuşi de gripă până acum, dar, potrivit normelor sanitare, în România nu este epidemie de gripă.
Autorităţile estimează că vârful sezonului de îmbolnăviri se apropie şi le cer responsabililor să ia măsuri de precauţie. Asta înseamnă, pe de o parte, restricţionarea accesului în spitale, chiar fără să fie declarată carantina.
Nimeni nu mai intra în spital fără să fie legitimat. Femeia care a murit, în vârstă de 51 de ani, a fost transferată de la spitalul din Rovinari, acum o săptămână. Avea şi alte boli grave, iar organismul nu a reuşit să lupte.
Alegeri 2024
15:07
BEC a retras materialele online ale unui candidat. Ce regulă importantă nu a respectat în propaganda electorală
14:21
Câți bani vor câștiga membrii secțiilor de votare la alegeriile parlamentare și prezidențiale. Sumele pe care le vor încasa
12:32
Cine poate deveni președintele României. Ce prevede Constituția
11:25
Cum și unde pot vota românii la alegerile prezidențiale. Ce trebuie să ai la tine când mergi la secția de vot
Elena Pitian - purtător de cuvânt DSP Gorj: "Au fost luate măsuri imediate, mutată în secţie AŢI, efectuate manevre de resuscitare când a fost nevoie, dar se pare ca pacienta a avut şi alte afecţiuni asociate, vorbim de boli cronice, diabet zaharat şi boli cardiovasculare".
Dr. Ramona Oprea, purtător de cuvânt SJU Târgu Jiu: "Era cu sindrom anemic, pacienta diabetică, cardiacă, s-a constatat în urma decesului că prezenta virsului gripal, starea pacientei s-a înrăutăţit dat fiind că suferea şi de alte boli grave".
Luni, accesul aparţinătorilor în spital a fost restricţionat. A fost instituita măsura carantinei, care presupune un program strict.
Singura soluţie de evitare a complicaţiilor în cazul luptei cu gripa rămâne vaccinarea. În Gorj mai există alte patru persoane tratate în spital cu diagnosticul de gripă.
Detalii cazuri
- Femeie în vârstă de 43 ani, din jud. Prahova, confirmată cu virus gripal tip A, subtip H1 pdm09, având condiţii medicale preexistente şi cu antecedente vaccinale necunoscute.
Data decesului: 19/01/2019
- Femeie în vârstă de 76 ani, din mun.Bucureşti, confirmată cu virus gripal tip A, nesubtipat, având condiţii medicale preexistente, dar nevaccinata anti-gripal.
Data decesului: 18/01/2019
- Femeie în vârstă de 51 ani, din jud.Gorj, confirmată cu virus gripal tip A, subtip (H1)pdm09, având condiţii medicale preexistente, dar nevaccinata anti-gripal.
Data decesului: 19/01/2019
Camerele de gardă ale spitalelor de urgență au fost pline în weekend de oameni.
La Spitalul Matei Balș din Capitală, de exemplu, sute de pacienți, minori sau adulți, au așteptat cu orele să fie văzuți de medici.
Bărbatul din Galaţi, răpus de gripă, era deja în atenţia medicilor cu afecţiuni cronice respiratorii. Virusul gripal de tip A i-a agravat starea, iar organismul slăbit a cedat. Autorităţile spun că victimele gripei au un element comun - nu erau vaccinate.
Iată cum arată camera de gardă a Institutului de boli infecţioase Matei Balş din capitală, unde a fost nevoie de suplimentarea personalului. Surse medicale spun că în ultimele două zile s-au prezentat 1500 de pacienţi, cu simptome de gripă sau răceală.
Medicii spun că numărul pacienţilor nu ar fi atât de mare dacă oamenii ar şti să facă diferenţa între o răceală şi gripă.
"Gripa începe cu dureri musculare, febră mare, frisoane, la răceală mai rar."
Şi la Spitalul de Urgenţă din Timişoara numărul pacienţilor s-a triplat în weekend.
Dacă aveţi gripă şi v-a consultat medicul, încercaţi să îi protejaţi pe cei din jur şi rămâneţi în casă.
Preşedintele Societăţii Române de Microbiologie: Avem o circulaţie a virusurilor gripale de tip A - H1N1 şi H3N2
Preşedintele Societăţii Române de Microbiologie, Alexandru Rafila, a declarat luni, pentru Agerpres, că, în prezent, în România circulă virusurile gripale de tip A - H1N1 şi H3N2, cele mai multe îmbolnăviri şi, mai ales, decesele fiind legate de infecţia cu tipul AH1N1.
"În momentul de faţă, avem, practic, o circulaţie a virusurilor de tip A - H1N1 şi H3N2, mai multe îmbolnăviri şi, mai ales, decesele au fost legate de infecţia cu tipul AH1N1. Este un virus asemănător cu cel care a circulat în anul 2009, atunci când a existat pandemia de gripă", a spus Rafila.
El a precizat că epidemia se declară atunci când există trei săptămâni consecutive de creştere importantă a cazurilor de gripă, cu peste 20% mai multe decât numărul aşteptat.
"Epidemia se declară atunci când există trei săptămâni consecutive de creştere importantă, cu peste 20% decât numărul aşteptat de cazuri şi ceea ce trebuie adăugat - noi ne găsim practic într-o situaţie foarte apropiată de o manifestare de tip epidemic, atunci când probele trimise pentru diagnostic de la pacienţii suspecţi de gripă sunt pozitive în proporţie mai mare de 10%, or noi, practic, am depăşit 50% în săptămâna anterioară. Dacă acest trend va continua şi probabil că va continua, posibil să asistăm la o epidemie de gripă în ţara noastră. În ceea ce priveşte vârful de îmbolnăviri, nu putem să precizăm cu mare acurateţe acest moment, dar, după cum evoluează gripa în acest an, probabil că vom mai avea câteva săptămâni cu număr foarte mare de îmbolnăviri de viroze respiratorii, în general, şi cazuri de gripă, în special, însă acest lucru trebuie corelat şi cu posibilitatea de a fi vaccinat în continuare", a spus Rafila.
Potrivit acestuia, Centrul European de Control al Bolilor a făcut o recomandare în urmă cu câteva zile, arătând că vaccinarea poate să mai continue două-trei săptămâni, deoarece poate încă asigura protecţie, chiar dacă până la apariţia anticorpilor protectori există o durată de circa două săptămâni.
"Practic, până spre jumătatea lunii februarie, putem să continuăm vaccinarea, însă un lucru pe care trebuie să îl ştie toată lumea - eficacitatea vaccinării scade pe măsură ce ne îndepărtăm de perioada optimă, care, de obicei, este cea care precede sezonul gripal, adică lunile octombrie, noiembrie, chiar prima jumătate a lunii decembrie", a explicat specialistul.
Printre măsurile care trebuie luate pentru limitarea îmbolnăvirilor se numără izolarea la domiciliu, purtarea măştilor, spălatul pe mâini, folosirea de batiste de unică folosinţă.
"Prima măsură trebuie să fie izolarea la domiciliu şi în cazurile mai grave la spital a persoanelor infectate, indiferent de faptul că discutăm de gripă sau credem că este o altă viroză respiratorie. Gândiţi-vă că nu se face un diagnostic etiologic la toate cazurile de gripă, nu se face nicăieri în lume, dar, de aceea, este importantă izolarea la domiciliu. Dacă există necesitatea unei deplasări imperioase pentru o persoană cu o viroză respiratorie, atunci este bine ca ea să fie de scurtă durată, să evite pe cât se poate colectivităţile şi să utilizeze o mască. Utilizarea batistelor de unică folosinţă este esenţială. De asemenea, spălatul pe mâini şi utilizarea unei măşti reprezintă o bună măsură de protecţie şi pentru a te proteja individual şi pentru a proteja pe alţii în ceea ce priveşte răspândirea unei viroze respiratorii, în special al gripei", a arătat medicul.
El a declarat că la nivel regional există o circulaţie medie spre intensă a virusului gripal, iar în vestul Europei chiar sunt ţări care au număr mai mare de cazuri decât în România raportat la populaţie.
"Noi ne găsim într-o zonă de intensitate medie a circulaţiei virusului gripal, dar ne aşteptăm să crească în perioada următoare. Trebuie să vedem ce se întâmplă la următoarea raportare care se va face pentru intervalul în care deja au început şcolile, pentru că, aşa cum vă spuneam, colectivităţile sunt primele în care se răspândeşte infecţia virală. Triajul epidemiologic la şcoală este cu atât mai mult este esenţial, copiii care prezintă infecţii respiratorii să fie trimişi la domiciliu", a subliniat Alexandru Rafila.
El a evidenţiat că gripa nu se tratează cu antibiotic. "Tratamentul gripei este fie simptomatic, fie în cazurile mai serioase, medii sau grave se poate adăuga un medicament antiviral specific cu precizarea că şi acesta nu trebuie administrat decât la recomandarea medicului, pentru că este un medicament care poate să aibă şi efecte secundare şi atunci lucrurile trebuie să fie foarte bine evaluate de către medicul de familie, respectiv specialistul de boli infecţioase", a explicat microbiologul.