Cum se bea corect apa. Un obicei greșit te poate deshidrata chiar dacă bei cantitatea necesară
Chiar și în zilele calde, apa se bea la sete, nu după calcule complicate. Neapărat apă cu minerale.
Cinci minute durează ca tot sângele să treacă prin rinichi. Ajunge încărcat de reziduuri și iese curat, după ce trece prin mii de filtre microscopice. În acest proces vital, rinichii cer doar apă, dar atenție, băută inteligent.
Hipotalamusul este centrul de comandă din creier. Când nu beți apă o vreme, receptorii din vasele de sânge îi spun că tensiunea scade și nivelul de sare este ridicat.
Din această cauză, hipotalamusul crește secreția hormonului anti-diuretic. Vasele de sânge se contractă și presiunea sângelui revine la normal. Hormonul anti-diuretic îi spune rinichiului să absoarbă apa și să rețină săruri.
Conf. univ. dr. Cristina Căpușă, medic primar nefrolog: „Revenim la comparația dintre o gimnastă și un culturist, suprafața corporală prin care se pierde apă la transpirație diferă – deci culturistul o să aibă nevoie de mai multă apă decât gimnasta. De asta nu poți să spui că există o cantitate fixă de apă pe care trebuie să o bei într-o zi. Dacă nu ai o suferință a creierului, organismul e deștept și îi funcționează senzația de sete, deci când ți-e sete, bei apă, apa este mai bună decât orice alt lichid bun la gust și chiar decât sucurile făcute acasă, hidratarea adevărată se face cu apă. Se bea după cum îți dictează setea, ținând cont de factorii de mediu în care ești”.
Prof. univ. dr. Ștefan Voicu: „Nu apa ca atare ne hidratează, ci apa care are un conținut de săruri ne hidratează. Ce fel de săruri: cele care sunt esențiale – potasiu, sodiu, calciu. Avem așa ceva în apă? Avem! Ar fi o problemă să bem apă care nu le are, dar ar fi o problemă. Care apă nu are săruri – apa distilată, apa pură sau apa ultra-pură. Asta e foarte dăunătoare sănătății, pentru că, odată ce este introdusă în organism, nu face altceva decât să dilueze nivelul sărurilor, iar acest nivel foarte diluat poate duce inclusiv la deces”.
Sărurile numite sodiu, potasiu, calciu fac inima să bată, adică să aibă activitate electrică. Și determină creierul să aibă activitate electrică, altfel spus, să trăiască.
