Cum se vede cel mai bun loc in care sa imbatranesti prin ochii unei asistente din Romania. "E mai usor aici decat acasa"
ROMANIA SCANDINAVA, EPISODUL 10. In timp ce Romania dovedeste ca este incapabila sa aiba grija de batranii ei, Suedia are pensionari cu batraneti frumoase si linistite. Campania „Romania Scandinava" va arata diferentele uriase intre cele doua tari.
Pe taramul suedez, statul si-a asumat sa plateasca in totalitate aceste servicii ca o recompensa pentru cei care au muncit o viata intreaga. Sunt mii de firme care ii ajuta pe pensionari in casa, si chiar in vacante.
Multe asistente au fugit din Romania, unde lucrau intr-un sistem medical plin de lipsuri. In Suedia, ingrijesc batrani si sustin ca au tot ce le trebuie ca sa-i faca pe pensionarii scandinavi sa se simta ocrotiti.
Alegeri 2024
19:35
Cine ar putea deveni noul președinte al României. Aceeași persoană, două sondaje diferite
16:15
Lider PSD, răspuns pentrul Lasconi, în cazul George Simion și interdicția lui la Chișinău
20:15
Candidații la prezidențiale fac coadă la Nicușor Dan. După Kelemen Hunor, primarul se întâlnește și cu Marcel Ciolacu
20:57
Ioan Chirteş a explicat de ce liderul AUR, George Simion, are interzis în Ucraina şi Republica Moldova: "Sunt dovezi clare!"
Statul suedez aloca cel putin 3 mii de euro pe luna pentru ingrijirea fiecarui batran si de 10 ori mai mult pentru o persoana cu dizabilitati. Firmele implicate in aceasta activitate participa anual la licitatii organizate de primarii. Iar un client nemultumit le poate scoate din sistem.
Stockholm, o insula curata si linistita, cu multe casute mici, dar atragatoare. E o zona unde se retrag multi pensionari. Sunt cateva azile, dar si cartiere private, unde pensionarii se muta din centrul orasului si castiga si bani in plus, inchiriind spatii mai mici, de cate doua camere.
O cheama Mariana, e romanca si are 4 batrani in grija, in aceasta zona. Doi stau la casa, alti doi la bloc, la 3 minute de mers pe jos. E vorba de pensionari trecuti de 90 de ani, cu sanatate subrezita.
Suedia este considerata cel mai bun loc din lume in care sa fii batran. Asta reiese dintr-un raport ONU, intocmit in 2013, atunci cand organizatia a facut o analiza in 91 de state. In comparatie, Romania ocupa locul 48, avand inainte Bulgaria si Ungaria. Cercetatorii de la ONU au luat in calcul indicatori precum venitul, conditiile din sanatate si facilitatile pentru varstnici. Suedezii au implementat o solutie eleganta prin care batranii lor isi petrec ultimii ani din viata relaxati si increzatori.
Mariana a fost asistenta in spitalul din Piatra Neamt, inainte sa vina la Stockholm. De la cateva sute de lei pe luna, a ajuns la aproape 2 mii de euro.
„ - E mai greu decat intr-un spital din Romania?
- Nu e mult mai usor, ca le au pe toate si e mult mai organizat aici. Nu este asa de mult stres. Simteam ca nu pot sa ii ajut cum ii ajut aici. "
Mariana e angajata unei firme, intreg sistemul fiind privatizat in anii 90. Sunt mii de companii de profil la nivel national, iar intre ele si pensionari se interpune autoritatea locala. Serviciile de asistenta sociala din fiecare oras sau comuna organizeaza licitatii, distribuie solicitarile pentru ajutor si deconteaza banii. Cand castiga o licitatie, o firma primeste de fapt dreptul de a fi aleasa in anul respectiv, de catre un batran care are nevoie de ingrijire. Patroana unei astfel de companii, explica.
"In fiecare comuna sunt in jur de 150 de firme, care au aceeasi activitate, si cel care este mai bun, supravietuieste. Personalul 70% trebuie sa aiba calificare e asistenta medicala sau infirmiera, trebuie sa stie sa vobeasca limba suedeza, in scris si vorbita, plus trebuie sa avem personal care sa stie diferite limbi straine."
In cazul persoanelor cu handicap, sistemul e mult mai complex, si e nevoie de pragatire specializata pentru personal si multe avize pentru firma. Si, daca pentru un batran statul deconteaza in jur de 3 mii de euro pe luna, pentru o persoana cu handicap decontul urca la 30 de mii de euro. Dar autoritatile controleaza riguros modul in care angajatii societatilor private au grija de batrani. Sistemul de monitorizare e simplu si a fost introdus in urma cu 2 ani.
"Fiecare personal trebuie sa aiba un telefon, care este cuplat la calculatorul nostru de la birou, si la datorul primariei din fiecare comuna. Si in momentul cand intra la client, trebuie sa se inegistreze ca a intrat, telefonul este dotat cu un GPS care si noi la birou vedem unde este prsonalul nostru si dsca isi face treaba, si cei de la comuna ne pot urmari sa vada exact cate minute am stat. "
Aceasta firma are 20 de angajate, care merg la 90 de batrani. Iar cand acestia pleaca la casele de vacanta, solicita ajutor de la primaria locala.
Aceeasi asistenta poate sa aiba grija de 3 sau 4 batrani in aceeasi zi. Ii viziteaza prin rotatie si, la fel, ii duce in parc sau la cumparaturi. Programul normal e de la ora 7 pana la 20, cu doua zile libere. Compania are solutii si pentru perioada concediilor - exista o buna colaborare cu Oficiul Fortelor de Munca, de unde fac rost de salariati cu contract temporar.
"Daca trimitem pentru 2 posturi, primim vreu 300 de oferte. Din care ne alegem, poate chemam 10 la interviu."
Iar in biroul de la firma, activitatea de monitorizare e la fel de intensa ca cea de pe teren.
Gregory a fost ziarist de investigatie in Budapesta, a invatat limba suedeza, s-a documentat si a stiut exact ce cauta : munca de birou, fara multa alergatura. La Stockholm verifica din ora in ora forumul online, unde rudele batranilor pun intrebari, vin cu idei si fac solicitari pentru ingrijirea bunicilor si parintilor.
"Ei au un cont, intra in sitem si citesc in fiecare zi ce s-a intamplat cu parintii. Si marea majoritate citesc pentru ca si ei raspund. De exemplu, am vorbit cu mama la telefon si ii este pofta sa manance nu stiu ce, puteti sa va duceti sa cumparati si daca sunteti dragute sa ii faceti lasagna, ca ii place. Scriu si noi vedem."
Cei de la birou sunt in contact cu asistentele si cu oamenii din primarii. Si prin lege, asistentele si cei din firmele de ingrijire nu au voie sa primeasca mosteniri si donatii de la batrani. Actele sunt considerate nule de drept, iar bunurile confiscate.
"Facem facturi, aici facturam primariile in fiecare luna, facem documentatie scriem acolo in calculator daca se intampla lucruri, ca sunt batranii care sunt dementi, nu ii gasim acasa, se intampla in fiecare zi cu batranii cate ceva si noi trebuie sa documentam, ca si primaria sa stie in fiecare zi ce s-a intamplat cu clientii nostri. Si familia poate sa citeasca acest raport. Copiii nu au cum sa vina dar ei citesc acest raport si stiu a, mamas este bine. Si daca nu se intampla ceva trebuie sa scriem ca mama se simte foarte bine si totul e conform planului."
E drept ca in tarile nordice sistemul de ingrijire pare ca ii inteparteaza pe oameni de rudele lor, legaturile nu mai sunt la fel de puternice intre bunici si copii si nepoti. Societatea i-a obisnuit de mici sa nu depinda unii de ceilalti, asa cum se intampla in alte tari. Tinerele generatii sunt degrevate si se bazeaza pe stat sa ii usureze de povara intretinerii batranlor.
Pare ca oamenii in etate sunt mai grijului monitorizati ca nou-nascutii. Iar programele de calculator intocmesc zilnic sumarul cu toate serviciile prestate.
"Nu putem sa incarcam la nota de plata niciun minut, pentru ca ei vad exact cat am lucrat, atat primim nota de plata."
In viziunea suedeza, batranii trebuie sa stea cat mai mult acasa, nu ii duc in centre si azile decat daca ei isi doresc neaparat sa fie in comunitati mai mari. De aceea statul aloca annual sume importante din buget pentru ca pensionarii tarii sa beneficieze acasa de aceleasi servicii. E un efort mare avand in vedere ca oamenii sunt dispersati. Iar costurile cu un batran cresc, tinand cont si de faptul ca rata de viata in Suedia este una foarte ridicata. Un medic generalist roman, cu cabinet in Stockholm explica.
Batranii sunt multumiti de ingrijire, statul se asigura ca au conditii, iar firmele private castiga frumos. Patroana companiei are o casa cocheta, pe insula Sanatatii, asa cum e numit unul dintre cartierele Stockholmului. O vila intro zona linistita, pe care o detine impreuna cu sotul ei, care conduce o firma de constructii.
Spune ca a facut o parte din amenajari cu muncitori romani. Ii lauda, la fel cum le lauda si pe asistetele romance, din forma sotiei. A vazut oameni cu facultate care in Suedia fac munca de jos, fiind multumiti de salarii. A vazut insa si taberele cu cersetori, si reportajele despre spargatorii de case.
"In Romania avem multi oameni cu pregatire inalta, trebuie doar sa ii scoatem in fata. Sunt ca un diamant ascuns, pe care il scoti si il cureti putin."
"Unde v-ar placea sa imbatraniti? Aici sau in Romania?
- Definitiv aici, e diferenta uriasa, adica stiu daca familia, sotul nu au grija de mine, atunci are cine sa aiba grija de mine, nu raman uitata intr-un azil sau parasita de cineva. Am parintii amandoi traiesc, tata are 90 de ani, mama 8 de ani, dar nu primesc niciun ajutor de la stat. Si sunt acasa.
- Si nu ati putut sa ii luati aici?
- Nu au vrut."
Acesta pare a fi marele regret al celor mai multi dintre romanii stabiliti de multi ani in tarile nordice. Ingrijirea scandinava ramane doar un ideal, in Romania, unde parintii lor se simt parasiti. In state ca Suedia, oamenii au fost educati ca nu trebuie sa reprezinte o povara pentru nimeni, la batranete. Au contribuit o viata la un sistem care are grija de ei, le arata respect si ii trateaza cu blandete.
