Întreaga lume sărbătorește Ziua Mediului. De ce au ales unii români să trăiască sustenabil. „Păstram o rețetă foarte simplă”
Întreaga lume sărbătorește, luni, Ziua Mediului. Este un bun prilej pentru a fi mai atenți la schimbările prin care trece planeta noastră, și poate fi, totodată, momentul în care putem începe să fim mai responsabili față de natură.
De asta depinde, până la urmă, și sănătatea noastră.
Tea Vasilescu, Asociația Viitor Plus: „După ce am răsturnat lada de compost, care stă deja de vreo jumătate de an, iau furca de câteva ori pe luna și amestec foarte bine materia verde cu cea maro. Poate fi udat și refolosit, pus pe stradurile de legume”.
O familie din Corbeanca a ales să trăiască sustenabil. Oamenii au gradina lor de legume, reciclează și fac compost prin metoda clasică, adică în câteva luni.
Tea Vasilescu, Asociația Viitor Plus: „Ne-am dat seama că jumătate din ce aruncam la gunoi, în gropile imense din jurul Bucureștiului, era de fapt materie vegetală și lucruri din gradină, și mi se pare mare păcat să aruncăm asta decât să producem pământul care e atât de prețios în gradina noastră. Aproape tot ce folosesc în bucătărie și în gospodărie compostez, de la florile pe care le-am avut în curte, câteva resturi alimentare”.
În București există și stații comunitare de făcut compost. De pildă, în faimoasa Livadă Mărțișor, fosta reședință a familiei Arghezi unde își doarme eternitatea și îndrăgitul Zdreanță. Materia organică descompusă aici ajunge îngrășământ pentru grădinile urbane.
Gabriela Iordan, coordonator proiect: „Păstram o rețetă foarte simplă, respectiv să fie doar fructe și legume, zaț de cafea, resturi de la ceai, de la florile ornamentale și cam atât. Stația are trei lăzi de lemn, prima e materia uscată, e foarte important să strângem din grădinile noastre, de la bloc sau școală, să strângem uscăturile care provin din îngrijirea spațiului verde, și să le punem separat”.
Compostul este folosit mai departe pentru plantele aromatice și legumele crescute în gradină. La această mișcare sustenabilă au început să se alăture și companii. De pildă, un magazin din capitală încurajează această filosofie de grijă pentru mediu și colectează toată materia, care se pretează pentru compost, pe care o trimite apoi la o stație de la marginea Bucureștiului.
Mihai: „E un material organic cu similitudini foarte mari cu solul, carbon, azot, resturile compostbaile sunt foarte bogate în azot, și ce avem aici e material bogat în carbon, se și udă, se lasă microorganismele să facă treaba de tip term, care încurajează o ardere organică. E un interes foarte mare de compost”.
În ultimii ani au apărut aparate de producere a compostului, care transformă toate reziduurile alimentare în îngrășământ în câteva zile și pot fi amplasate inclusiv într-un apartament. Din patru kilograme de deșeuri biodegradabile obținem 400 de grame de praf. Această practică a fost implementată și în unele școli.
Etichete: compost, myimpact, Ziua Mediului,
.webp)
