Industria alimentară este printre principalele amenințări la adresa mediului. Cum putem duce un stil de viață sustenabil
Pe parcursul întregii săptămâni suntem PRO Verde și vă vom prezenta o serie de reportaje despre ce cum putem ajuta pentru a îmbunătăți lumea în care trăim.
De este importantă această zi?
Problemele de mediu nu sunt de ieri de azi. Desigur, sunt marile industrii pe de-o parte, cele care de-a lungul timpului au generat cantități uriașe de deșeuri, care emit în continuare tot felul de substanțe în aer și poluează atmosfera. Însă responsabilitatea este și la noi.
Ce am putea face fiecare în parte pentru a limita și poate chiar îmbunătăți mediul în care trăim?
Știm că sunt și tot mai multe companii care se ghidează după politici mai verzi, prietenoase cu mediul. Fiecare încearcă să își ghideze și angajații să trăiască mai sustenabil.
Facem suficient?
Industria alimentară evaluată la peste opt triliarde de dolari este considerată de specialiști una dintre principalele amenințări la adresa mediului.
Populația globului crește și odată cu ea crește și nevoia de hrană. În încercarea de a salva planeta și pentru generațiile viitoare, la nivel mondial, și inclusiv în România, ia avânt un trend al sustenabilității.
Autoritățile finanțează tot mai mult afacerile locale care pot hrăni fără probleme comunitățile din jurul lor. Este încurajat și consumul de legume și fructe locale la timpul lor, așa cum făceau bunicii noștri.
Încă de la primele ore ale zilei serele familiei Arva, din Moara Mocanului, Argeș, prind viață. Este sezonul castraveților și roșiilor românești și cum plantele sunt pline de rod, a venit timpul recoltatului. Mare parte din marfă ajunge direct în depozitul unui supermarket online.
Angela Arva, agricultor: „Recoltăm și ambalăm în aceeași zi. Deci la ora 8:00, să spunem, sunt în depozit, și în aceeași zi pot pleca către clienți. Cred că pot face livrare într-o oră, două ore. Deci până la prânz clientul ar putea primi deja roșia recoltată cu câteva ore înainte”.
Este fix ceea ce se numește „lanțul scurt de aprovizionare”. Între serele familiei Arv și depozitul magazinului partener, de pildă, sunt doar 100 de kilometri, adică maximum o oră și jumătate de mers cu mașina.
Avantajele sunt multiple. În primul rând, fructele și legumele sunt proaspete când ajung în casele cumpărătorilor. Castraveții, roșiile ori ardeii, toate își păstrează prospețimea 3-4 zile. Prețul pentru astfel de produse locale ar trebui să fie mai mic.
Ciprian Tănăsecu, șef: „Cu cât distanța de transport e mai mare, cu atât este nevoie de hibrizi care să reziste la transport și asta în dauna gustului”.
Produsele locale, cultivate cât mai aproape de clienți, au și o amprentă mai mică de carbon.
Mihai Stoica, directorul executiv al Asociației 2Celsius: „Nu vorbim numai de dioxid de carbon. Vorbim de dioxid de sulf, monoxid de carbon, de particule în suspensie, de diferite mărimi, de funingine. Și toate acestea au loc în urma transportului mărfurilor în orașe cu furgonete sau camioane”.
Importurile de alimente
O problemă pentru mediu o reprezintă și importurile de alimente care au luat un avânt neașteptat. Ne-am învățat să avem orice tip de fructe și legume indiferent de luna din an. Comercianții s-au adaptat și le aduc de peste mări și țări. Din mai și până în octombrie merg în Africa de Sud, iar în restul anului se mută în America de Sud.
Sunt două variante de transport. Vapoarele cargo ar fi varianta ieftină. Sunt mari și suportă sute de mii de tone odată. Costul pentru mediu este însă mare. Aceste vase emit cantități uriașe de dioxid de sulf în atmosferă și au început să creeze deja probleme de sănătate pentru comunitățile care locuiesc pe lângă porturi. Cealaltă modalitate de transport este avionul. Costurile cresc în acest caz. Cantitățile transportate într-un singur zbor sunt mici și drept urmare prețul la raft pentru marfa adusă așa este mai mare.
Adi Racoviță, reprezentantul unei firme care importă legume/fructe: „Pentru mare parte a produselor din categoria fructelor exotice transportul se face cu avionul și doar o mică parte rutier. Încercăm să aducem aceste produse doar la precomandă pentru ca depozitarea lor să fie pe termen cât mai scurt posibil. Până ajung la raft nu durează mai mult de 5-6 zile, chiar dacă discutăm de Peru, Chille sau Africa de Sud”.
Soluția ar putea fi la fiecare dintre noi. Am putea încerca să mâncăm fructele și legumele atunci când este timpul lor. Și avem de unde alege. România are și climă și sol pentru legumicultură, iar fermierii noștri pot cultiva local peste 70 de specii diferite. În plus, și restaurantele caută să se aprovizioneze de aici și își fac meniurile în funcție de ce legume ies în fiecare anotimp.
Alexandru Dumitru, bucătar: „Clar este un trend benefic și ascendent de a fi mai sustenabil și de a te gospodări mai bine. Așa cum făceau și bunicii noștri pe timpuri”.
Carnea, un sector care poluează mult
Am putea încerca să renunțăm pe cât posibil la carne, un sector care poluează mult. Aproape toate restaurantele au în meniu și preparate vegetariene.
Alexandru Dumitru, bucătar: „Legumele îmi oferă o plajă mai mare de creativitate. Poți să te joci mult mai mult cu textură, gust. La o bucată de carne nu prea ai ce să îi faci”.
Fermele de animale crescute intensiv pentru carne poluează mai mult decât toate mașinile la un loc, arată un raport Greenpeace.
Etichete: fii pro verde, mediu, myimpact, poluare, sustenabilitate,
.webp)
