Cum ar putea fi revitalizată Băile Herculane, una dintre cele mai vechi stațiuni din Europa. “Potențialul este enorm”
Stațiunea Băile Herculane, ridicată de romani în urmă cu aproape 2000 de ani, și considerată o bijuterie a Imperiului Habsburgic, are potențialul de a redeveni un motor economic, spune arhitecta Oana Chirilă, invitată la Pro Verde.
Oana Chirilă este fondatoarea “Herculane Project” și inițiatoarea campaniei de strângere de fonduri ,,Eu sunt Herculane”. În ultimii ani, Herculane Project a reușit să aducă laolaltă arhitecți, autorități, companii, voluntari și mai ales comunitatea locală, pentru a găsi soluții de conservare a clădirilor emblematice ale stațiunii, aflate într-o stare avansată de degradare, după privatizarea dezastruoasă din anii ‘90.
“Potențialul este enorm. Noi credem că Băile Herculane ar putea să devină un motor economic pentru întreaga regiune de vest, dar și pentru întreaga Românie. Are o poziție strategică, este la 20 km de Dunăre și acum, cu toate investițiile în infrastructură, se va putea ajunge pe mai multe căi acolo, mult mai ușor”, spune Oana Chirilă.
Alegeri 2024
17:25
Elena Lasconi: Sunt sigură că nici voi nu vă doriţi un preşedinte care ameninţă că va scoate România din UE şi din NATO
16:31
Crin Antonescu: „Prezenţa lui Călin Georgescu în fotoliul de la Cotroceni aruncă România cu ani în urmă”
14:01
Victor Ponta își ține fanii în suspans: ”Nu o să votez cu doamna Lasconi. Cu cine votez, dacă votez, o să vă spun duminică”
13:16
CTP, despre judecătorii Curții Constituționale: ”CîCîRî este Dumnezeul lui C. Georgescu pe pământ”
Chiar și acum, deși starea clădirilor de patrimoniu este deplorabilă, stațiunea atrage în jur de 100.000 de turiști anual, în condițiile în care populația orașului este de doar 4500 de oameni.
Ciprian Stănescu: Ce ați făcut voi în ultimii ani în Băile Herculane, această bijuterie europeană, e absolut fascinant, mai ales pentru că ați reușit să capacitați oamenii în jurul unei idei care poate părea fără speranță. Ce ați făcut? Cum arată Băile Herculane? Care e problema și cum ați început?
Oana Chirilă: Din punctul meu de vedere, dacă pot să încep cu asta, Băile Herculane sunt în continuare cea mai importantă stațiune balneară din România și este un loc absolut magic, definit de foarte multe resurse, pe de o parte și cele naturale, termale, dar și cele culturale.
Însă este un loc care, deși are o istorie fabuloasă, a fost umbrit cumva de niște decizii destul de proaste din punct de vedere al managementului în ultimii 30 de ani. Și asta a condus cumva la o stare latentă de involuție, ca să spunem așa.
Noi am început foarte spontan în 2017, acum 7 ani, eram studenți la arhitectură pe vremea aia și eu am intrat puțin ilegal pe un geam spart în Băile Neptun, care sunt și cea mai emblematică clădire de patrimoniul balnear din România.
Și de acolo cumva nu am mai putut să mă dezlipesc de Băile Herculane. Am zis “ce pot să fac ca să ajut acest loc?”, pentru că majoritatea oamenilor care se plimbau prin Băile Herculane la momentul respectiv se întrebau de ce nu se întâmplă nimic, de ce nimeni nu face nimic, de ce statul nu face nimic? Eterna poveste. Și am zis “hai să fac eu ceva”. Am pus mâna pe telefon, am sunat la primărie, și de acolo a început aventura Herculane Project.
Ciprian Stănescu: Față de atunci, ce s-a schimbat? Ce simți că s-a schimbat?
Oana Chirilă: S-au schimbat foarte multe, zic eu, și în bine, poate și mai puțin bine, dar s-au schimbat foarte multe. În primul rând, stațiunea este promovată mult mai mult la nivel național și european. În al doilea rând, sunt destul de mulți noi investitori care aleg să construiască business-uri mici sau mari în Băile Herculane.
În al treilea rând, și administrația publică locală a făcut o serie de proiecte acolo, de investiție și stațiunea începe să arate un pic altfel, chiar dacă multe obiective rămân blocate din punct de vedere juridic, inclusiv cele pe care lucrăm noi.
Potențialul este enorm, adică noi credem că Băile Herculane ar putea să devină un motor economic pentru întreaga regiune, regiunea de vest, dar și pentru întreaga Românie. Are o poziție strategică, este la 20km de Dunăre acum și cu toate investițiile acestea în infrastructură se va putea ajunge pe mai multe căi acolo, mult mai ușor.
Deci, dincolo de toată zona asta a resurselor pe care Herculane le are, ea beneficiază și de foarte multe avantaje din punct de vedere turistic. Acum, anual vin undeva în jur de 100.000 de turiști la Băile Herculane, ceea ce este foarte mult, având în vedere că populația permanentă a orașului este undeva la 4000-4500.
Stațiunea încă nu funcționează în parametrii săi normali. Deci ar putea acest număr să crească semnificativ dacă s-ar face o serie de investiții pe zona aceasta turistică și balneară.
Ciprian Stănescu: Cum arată pentru tine, în mod ideal, în cinci ani, Băile Herculane? Ce s-ar întâmpla acolo și inclusiv cum ar putea să se folosească turismul, să-i spunem istoric, cultural și medicinal, de natura din jurul băilor?
Oana Chirilă: Întrebare grea. În cinci ani de zile, eu sper cât mai multe trasee și de promenadă, dar și turistice să fie reabilitate și să fie puse cât mai bine în valoare pentru ca turiștii să se poată bucura de ele și comunitatea, de altfel.
În același timp, sper ca în 5 ani, împreună cu administrația locală și investitorii din zonă, să continuăm să încercăm să producem alternative la oferta culturală din zonă și sper ca numărul celor care vin să investească în Băile Herculane să crească, iar monumentele istorice, bineînțeles, care pentru noi sunt principalul obiectiv acolo, să să fie restaurate, dar cred că asta se va întâmpla în mai mult de 5 ani.
Ciprian Stănescu: De ce ar veni cineva la Băile Herculane în vara asta, de exemplu?
Oana Chirilă: De ce n-ar veni? În primul rând, pentru că este un loc absolut magic din punctul meu de vedere, adică avem toată componenta aceasta de resurse. Este un orășel mic, așezat cumva într-o vale super spectaculoasă, pe valea Cernei, care este traversată de râul Cerna.
Foarte multe resurse avem în zonă, de la resursele termale -poți să vii să faci baie, fie în cădițe cu sulf, fie în diverse ștranduri. Deci există și toată componenta asta de wellbeing, dar și cea medicală, poți face trasee turistice montane, poți face cățărări.
În Herculane sunt unii dintre cei mai verticali pereți pentru cățărări, sunt și festivaluri de cățărat acolo. Deci e o zonă pe zona aceasta de turism foarte dezvoltată și în același timp cred că dacă ai nevoie de o oază de relaxare e cumva locul perfect, adică ai și istorie, și cultură, și natură. Un trio care e din punctul meu de vedere extraordinar.
Ciprian Stănescu: Știu că aveți și niște proiecte în zona râurilor de acolo. Poți să ne povestești un pic cum arată ceea ce urmează să faci sau ce ați făcut și care e impactul pe care îl vezi asupra ecosistemului natural definitiv din Băile Herculane?
Oana Chirilă: Sigur, acolo Băile Herculane, dacă pot să fac așa o mică introducere, cumva sunt definite nu doar de zona aceasta istorică și culturală care este foarte importantă, ci și de zona de natură, mediu, biodiversitate. Suntem într-un parc național, întreaga zonă este un SIT Natura 2000, există foarte multe specii protejate acolo și prin proiectele noastre încercăm să punem în valoare aceste lucruri.
Astfel, am început și acest proiect de revitalizare a malurilor Cernei. Acolo reactivăm Promenada Împărătesei SISI, care este un reper zonal foarte important pentru toți cei care vin la Băile Herculane. În zonă sunt și câteva cădițe cu apă sulfuroasă care iese direct din pământ chiar acolo.
Foarte mulți oameni vin și se îmbăiază acolo vară de vară, iar noi prin intervenții reversibile cu materiale naturale, am încercat să construim acolo o mică amenajare urbană astfel încât oamenii să aibă, în primul rând, acces la apă, acces la natură, la un spațiu verde, să poată să petreacă poate timpul liber la băi.
Toată componenta aceasta de promenade era foarte importantă pentru stațiunile balneare în trecut, iar acum cumva s-a pierdut, în sensul în care Băile Herculane nu prea mai sunt zone de plimbare sau dedicate plimbării în mod specific, iar noi prin aceste proiecte, care sunt făcute 100% de voluntari, reactivăm astfel de zone. (…)