„Topul realizărilor”. Cu ce s-a lăudat premierul Marcel Ciolacu în ultima sa ședință de Guvern cu „puteri depline”

Ciolacu susține că prima sa promisiune în urmă cu 1 an și 6 luni a vizat creșterea puterii de cumpărare a românilor pe două căi: creșterea veniturilor și reducerea inflației.

”Și mi-am respectat promisiunea!”, spune el.

”Împreună cu BNR, am redus inflația la jumătate, de la 10,3% în iunie 2023 la 5,1% în prezent. Am promis că depășim 1000 euro la câștigul salarial mediu net. În prezent, am ajuns la 1059 euro, plus 15% față de câștigul mediu net în iunie 2023. Dând la o parte inflația din această perioada, de 7%, avem o creștere a puterii de cumpărare a câștigului salarial de 8% - cea mai mare din ultimii 5 ani!”. - a declarat Marcel Ciolacu.

Președintele PSD a mai arătat că, în prezent, România a depășit pragul de 500 de euro la pensia medie, astfel că în prezent a ajuns la 562 euro.

Citește și

Guvernul a aprobat memorandumul pentru semnarea Acordului de parteneriat UE-Mercosur. Dogioiu: „Acordul nu este secret”

”În 2024, ca urmare a creșterii pensiilor cu 13,8% și a recalculării, am avut o creștere a puterii de cumpărare a pensionarilor cu pensii medii de 33-35%.”

A altă promisiune electorală a Guvernului PSD-PNL a vizat creșterea locurilor de muncă.

”Și pot să vă spun astăzi că, în această guvernare, efectivul salariaților a ajuns la un record de 5.171.000 salariați. Ultimele date oficiale arată că, în iulie 2024, pentru prima dată în România, peste 1,5 milioane de contracte de muncă au un venit net de peste 1000 euro, cu 500.000 mai multe față de iunie 2023, când am preluat mandatul.” - mai spune Ciolacu.

De asemenea, investițiile publice au depășit 100 miliarde lei în 2023 și au ajuns la 120 miliarde lei în 2024.

”Față de cele 73 miliarde lei din 2022, înseamnă plus 47 miliarde lei, adică +65%. Mai mult, în premieră, am reușit absorbția integrală a banilor europeni (pe cadrul financiar 2014-2020) – mai precis 99,2% grad de absorbție!”, spune premierul.

Un alt motiv de laudă pentru Guvernul PSD-PNL este infrastructura rutieră, fiind finalizați ”aproape 235 de kilometri”.

”Am inaugurat primele loturi din Autostrada Moldovei, am terminat drumul de mare viteză Craiova-Pitești, am dat în lucru mai multe loturi din autostrada de centură a Capitalei, plus o secțiune din lotul 4 al autostrăzii Pitești-Sibiu și două loturi din Autostrada Transilvania.

Am ajuns la un buget pe infrastructură de aproximativ 6 miliarde de euro anual, care include și partea de fonduri europene și cofinanțarea din partea bugetului de stat.” - spune Ciolacu.

În ceea ce privește nivelul de trai, ”față de acum un an, prețurile la gaze sunt mai mici cu 10%, iar la energie electrică cu 1,3%.”

”Datele INS arată că, pe primele 11 luni ale acestui an față de perioada similară a anului trecut, cifra de afaceri din industrie a crescut cu 5,3%. Iar comenzile noi din industria prelucrătoare, unde avem de asemenea o schemă de sprijin dedicată, au crescut în aceeași perioadă cu 2,3%.”

Nu în ultimul rând, mai spune Ciolacu, România este acum ”o putere economică regională, cu un Produs Intern Brut ce depășește anul acesta 355 miliarde euro”.

”La PIB/locuitor raportat, la paritatea puterii de cumpărare, România a egalat Polonia și este peste Ungaria, Slovacia, Croația, Grecia, Letonia și Bulgaria. Suntem acum la 80% din media UE.” - mai spune Marcel Ciolacu.

Ce nu a spus Ciolacu în bilanțul său

Agenţia de rating Fitch a revizuit, marţi, de la stabil la negativ perspectiva IDR a României (datorii pe termen lung) şi a confirmat IDR la 'BBB-'. Acest lucru reprezintă un semnal de alarmă pentru România de pe piețele internaționale.

Printre motivele invocate pentru această retrogradare se numără cele ţin de factori de risc politic, inclusiv „credibilitatea politică erodată” şi incertitudinea politică, dar şi derapajele fiscale şi cheltuielile nesustenabile.

Potrivit unor surse guvernamentale, deficitul bugetar a trecut deja de 7% din PIB în noiembrie și va depăși pragul de 8% până la finele anului, ceea ce înseamnă 150 de miliarde de lei cheltuiți pe datorie.

Și Fitch a revizuit în creștere deficitul bugetar mare, la 8,2 la sută din PIB în 2024, cu un punct procentual peste previziunile pe care agenţia le făcea în august.

Printre cauze, Fitch enumeră cheltuielile cu salariile în sectorul public şi „majorările nefinanţate ale pensiilor înainte de alegeri”.

Performanţa slabă a exporturilor în 2024 evidenţiază provocările legate de competitivitatea externă a economiei româneşti, subliniază agenţia.

Datoria externă netă va creşte de la 12% în 2023 la 20% din PIB în 2026, semnificativ peste procentul de 3% prevăzut pentru mediana „BBB”, de la 12% în 2023, preconizează Fitch.

Creşterea economică slabă este un alt factor de risc pe termen mediu.

Noul Guvern va avea misiunea de a găsi soluții pentru a scădea cheltuielile statului. Dar politicienii se feresc să vorbească despre creșteri de taxe ori înghețări de venituri.

Articol recomandat de sport.ro

A venit anunțul mult așteptat în cazul Iranului: "Mă voi ocupa personal!"