PNL vrea să anuleze noile plafoane privind plăţile cash. Cozma: „Îndreptarea unei erori majore” a Guvernului Ciolacu

Astfel, s-ar reveni la forma iniţială a Legii 70/2015, prin care plafoanele rămân la 50.000 de lei pentru tranzacţii între persoane fizice şi 10.000 de lei între societăţile comerciale.

"Vă anunţ că facem o corecţie, ca urmare a unei erori strecurate în angajarea răspunderii domnului prim-ministru Ciolacu. Şi anume, grupul PNL depune un proiect de lege prin care anulează plafoanele privind limitarea plăţilor cash şi, ca urmare, vom reveni la forma iniţială, prin care românii pot să îşi cheltuie banii aşa cum trebuie şi sunt readuşi, de fapt, la un drept constituţional", a spus Cozma.

El a explicat motivele din spatele acestui proiect de lege şi într-o declaraţie de presă ulterioară, când a precizat că iniţiativa prevede "îndreptarea unei erori majore" din pachetul legislativ pentru care guvernul şi-a asumat răspunderea.

"Este inadmisibil să limităm libertatea de a cheltui bani a cetăţenilor români. (...) Revenim la forma iniţială a Legii 70 din 2015, prin care plafoanele rămân la 50.000 de lei pentru tranzacţii între persoane fizice şi 10.000 de lei între societăţile comerciale, aşa cum este normal. Tot grupul PNL este alături de acest demers. Domnul Ciolacu a vrut neapărat - şi nu înţeleg din ce motive - să introducă această măsură, care este clar împotriva românilor", a susţinut el.

Citește și

Putin are un plan de împărțire a Ucrainei care implică și România și i-l va propune lui Trump

„Nu putem obliga cetăţenii români să aibă conturi în bancă”

Adrian Cozma a precizat că PNL nu ar fi putut semna o moţiune de cenzură împotriva Guvernului din care face parte, dar că asta nu înseamnă că liberalii nu pot corecta "o eroare pe care domnul Ciolacu a ţinut neapărat" să o facă.

"Am discutat cu simpli oameni de la ţară, care mi-au spus: 'Dacă vând doi porci sau vaca din bătătură, efectiv voi fi pus în situaţia în care la 6.000-7.000 de lei să nu pot să cumpăr copilului un laptop, pentru că eu nu am cont'. Şi nu putem obliga cetăţenii români să aibă conturi în bancă. În Satu Mare, de exemplu, pe o rută de la Satu Mare până la limita cu Maramureşul - 45 de kilometri - nu există niciun bancomat, nicio filială a unei bănci", a menţionat el.

Deputatul a reamintit că fostul premier PSD Mihai Tudose declara în 2017 că îşi ia salariul "în plic", nu de pe card. El a mai apreciat că prevederea actuală este împotriva mediului de afaceri şi a oferit exemplul altor ţări, precum Ungaria sau Polonia, unde plafoanele plăţilor cash sunt mult mai mari. În opinia sa, nu se poate porni de la principiul relei-credinţe şi organele statului trebuie să îşi facă datoria în ce priveşte combaterea evaziunii fiscale.

"Domnul Ciolacu trebuie întrebat care parte o susţine. Susţine toţi românii? Atunci când era în opoziţie, ştiu că lupta cu sistemul bancar şi era pentru români. De data asta trebuie să se hotărască, pentru că au crescut comisioanele la bănci şi nu mi se pare normal să venim să avantajăm o parte. Dacă facem politică şi facem legi, trebuie să le facem pentru toţi românii, nu pentru un anumit sistem", a afirmat Cozma.

Propunerea legislativă menţionată modifică Legea nr.70/2015 pentru întărirea disciplinei financiare privind operaţiunile de încasări şi plăţi în numerar, precum şi OUG 193/2002 privind introducerea sistemelor moderne de plată.

Ce plafoane au alte țări din estul Europei

Conform expunerii de motive, noile plafoane ale plăţilor în numerar vor genera "puternice perturbări" în activităţile economice ale micilor operatori economici. Se menţionează şi că în mediul rural nu există sucursale ale băncilor comerciale unde operatorii economici să poată depune numerarul acumulat zilnic. Astfel, noile prevederi obligă operatorii economici să se deplaseze, în unele cazuri, "sute de kilometri până la cea mai apropiată" casierie bancară sau cel mai apropiat automat bancar.

"Trebuie precizat faptul că şi anterior promulgării Legii nr. 296/2023, plafoanele privind utilizarea numerarului pentru efectuarea de plăţi pe teritoriul României erau cele mai mici din spaţiul Uniunii Europene, de 1.000 euro şi, respectiv, 2.000 euro (plafon zilnic). Ca exemplu, în prezent, există state care nu au stabilit un plafon pentru plăţile în numerar şi state care au adoptat asemenea plafoane: Bulgaria (10.000 leva, peste 5.000 euro), Polonia (15.000 zloţi, aproximativ 3.300 euro), Slovacia (15.000 euro). Mai mult decât atât, noile prevederi au generat deja o reacţie a băncilor comerciale care şi-au anunţat clienţii cu privire la intenţia de majorare a comisioanelor bancare privind operaţiunile cu numerar (încasări şi plăţi) efectuate la ghişeele sucursalelor bancare. Aceste majorări de costuri se vor transfera către costul final, adică tot către consumator, ceea ce nu poate fi acceptat", prevede documentul respectiv.

Preşedintele Senatului, Nicolae Ciucă, a declarat luni că revizuirea plafonării plăţilor cash trebuie să se realizeze cât mai curând posibil, pentru că nu există o reţea de bancomate distribuită echitabil care să susţină o astfel de măsură.

Din luna noiembrie vor fi reduse plăţile cash la companii şi persoane fizice, potrivit unei măsuri cuprinse în pachetul de măsuri fiscal-bugetare asumat de Guvern în Parlament. Plăţile către persoanele juridice se pot face în limita unui plafon zilnic de 1.000 lei/persoană. În ceea ce priveşte încasările şi plăţile între o persoană juridică şi o persoană fizică, plafonul zilnic este de 5.000 lei către/de la o persoană, iar sumele în numerar aflate în casieria persoanelor juridice nu pot depăşi plafonul de 50.000 lei, la finalul unei zile. Încasările şi plăţile cash între două persoane fizice se pot face în limita unui plafon zilnic de 10.000 lei.

Articol recomandat de sport.ro

După Kosovo, încă o națională contestă victoria la masa verde a României: "A făcut apel și rămâne fermă"