Bugetul de stat pentru 2022, adoptat pe articole de Parlament. Joi va fi votul final
Deputaţii şi senatorii au aprobat, miercuri noaptea, în şedinţa plenului reunit, proiectul de buget pe anul 2022 pe articole, precum şi anexele conţinând bugetele ordonatorilor principali de credite, urmând ca votul final să fie dat joi.
În şedinţa care a durat peste 6 ore, au fost aprobate, printre altele, bugetele Administraţiei Prezidenţiale, Secretariatului General al Guvernului, Camerei Deputaţilor, Senatului, ministerelor, SRI, SIE, SPP, STS, Autorităţii Electorale Permanente, SRR, SRTv, agenţiilor guvernamentale.
Au fost admise mai multe amendamente dintre cele care fuseseră respinse în Comisiile reunite de buget-finanţe.
Alegeri 2024
19:35
Cine ar putea deveni noul președinte al României. Aceeași persoană, două sondaje diferite
16:15
Lider PSD, răspuns pentrul Lasconi, în cazul George Simion și interdicția lui la Chișinău
20:15
Candidații la prezidențiale fac coadă la Nicușor Dan. După Kelemen Hunor, primarul se întâlnește și cu Marcel Ciolacu
20:57
Ioan Chirteş a explicat de ce liderul AUR, George Simion, are interzis în Ucraina şi Republica Moldova: "Sunt dovezi clare!"
Printre acestea, s-au numărat două amendamente referitoare la suplimentarea bugetului Secretariatului General al Guvernului cu fonduri pentru renovarea bisericilor şi, respectiv, pentru funcţionarea Mitropoliei Basarabiei.
Un amendament a fost susţinut de liderul deputaţilor PSD, Alfred Simonis, iar celălalt de liderul deputaţilor AUR, George Simion.
Conform amendamentului propus de Alfred Simonis, se majorează bugetul SGG pe anul 2022 cu suma de 160.000.000 lei la creditele de angajament şi creditele bugetare pentru susţinerea cultelor.
Amendamentul adoptat, la propunerea lui George Simion, prevede suplimentarea bugetului SGG cu suma de 4.800.000 lei pentru funcţionarea Mitropoliei Basarabiei.
Au fost respinse mai multe amendamente privind îmbunătăţirea infrastructurii spitaliceşti, rutiere sau şcolare, dar şi unul privind "reducerea la un leu a bugetului Academiei Oamenilor de Ştiinţă".
Senatorii şi deputaţii au mai aprobat, la dezbaterea proiectului bugetului de stat pe 2022, un amendament care prevede suplimentarea bugetului Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei pentru o serie de investiţii de infrastructură în comuna Valea Lungă (judeţul Alba), oraşul-staţiune Amara (Ialomiţa) şi comuna Pufeşti (Vrancea). Amendamentul a fost susţinut de George Simion.
Joi, va fi dat votul final pe bugetul pe anul viitor.
Nicolae Ciucă: Nu vor creşte taxele şi impozitele
Premierul Nicolae Ciucă a a declarat că bugetul de stat şi bugetul asigurărilor sociale de stat pentru anul viitor, reprezintă ”cea mai importantă legislaţie anuală de programare bugetară”.
”Avem în faţă un buget echilibrat, responsabil şi realist, capabil să răspundă nevoilor imperative de finanţare şi să consolideze economia pe termen mediu şi lung, valorificând resursele financiare oferite de Uniunea Europeană”, a arătat premierul, precizând că bugetul pentru 2022 are la bază următoarele principii: transparenţă, eficientizare, realism, evitarea risipei banului public, reconsiderarea priorităţilor de finanţare în acord cu agenda europeană, folosirea oportunităţii de utilizare a fondurilor europene 2021- 2027 şi a celor alocate reformelor finanţate din Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă pentru creşterea rezilienţei economiei româneşti.
Potrivit şefului Executivului, construcţia bugetului pentru anul 2022 a reprezentat un proces responsabil având în vedere necesitatea de a concilia gestionarea situaţiilor dificile cu care se confruntă România, şi anume criza sanitară, şocul preţurilor la energie, efecte ale tensiunilor pe pieţele internaţionale, care înseamnă alocarea de resurse adecvate, cu nevoia stringentă de consolidare bugetară.
”Ţinta noastră comună este reducerea treptată a deficitului bugetar pe parcursul următorilor ani, în condiţiile în care efectele pandemiei încă sunt resimţite la nivel naţional şi global”, a arătat el.
Ciucă a mai afirmat că bugetul pentru anul viitor se fundamentează pe stabilitate şi predictibilitate, coordonate menite să încurajeze investiţiile şi să crească atractivitatea României ca destinaţie de business.
”Este bugetul cu cea mai mare alocare a investiţiilor din ultimii 32 de ani. Fondurile însumează aproximativ 88,8 miliarde lei. Reprezintă practic dublul sumei investiţiilor realizate în România în anul 2019”, a arătat el.
Premierul a mai precizat că, aşa cum s-au angajat, nu vor creşte taxe şi impozite.
”Nu vom pune presiune asupra mediului de afaceri. Vom menţine regimul fiscal actual al IMM - urilor, schemele de ajutor de stat pentru încurajarea investiţiilor si toate măsurile aflate în vigoare pentru susţinerea antreprenorilor. Vom sprijini accesul la finanţare al IMM-urilor, prin continuarea Programului IMM INVEST, esenţial pentru susţinerea companiilor afectate grav de criza COVID -19”, a mai declarat prim-ministrul.
El a adăugat că. ”încă din primele zile de guvernare, Guvernul a lucrat pentru operaţionalizarea celui mai important proiect de ţară post-pandemic, Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR)”.
”Am aprobat astăzi în Guvern prin Ordonanţă de urgenţă, Acordul de împrumut între Comisia Europeană şi România, prin care ţara noastră va beneficia de 14,94 miliarde euro, din cei aproximativ 29 de miliarde euro disponibili prin Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă. Bani pe care îi investim în economie, în condiţii extrem de avantajoase”, a spus el, potrivit News.ro.
Prim-ministrul a mai spus că Guvernul este dator să se implice activ şi în implementarea politicilor sociale.
”Aşa cum ne-am asumat prin Programul de Guvernare, în centrul preocupărilor Guvernului este cetăţeanul, angajament care se reflectă în modul în care este structurat bugetul. Pentru a proteja veniturile populaţiei, îndeosebi ale persoanelor cu venituri mici sau din categorii vulnerabile, am stabilit un pachet de măsuri sociale: majorarea alocaţiilor pentru copii, creşterea pensiilor, acordarea ajutorului social pentru pensionari şi a indemnizaţiei anuale pentru persoanele cu dizabilităţi”, a afirmat Ciucă.
Radu Oprea, senator PSD: „Vom dezbate astăzi cea mai importantă lege, legea bugetului de stat, şi apoi vom vorbi şi despre legea asigurărilor sociale. Când vorbim despre legea bugetului de stat, vorbim în principal despre bani, despre banii pe care îi producem în economie şi care apoi trebuie să se întoarcă în buzunarele cetăţenilor din România, astfel încât să avem o susţinere a puterii de cumpărare. Este o propunere de buget echilibrată, care are un raport foarte bun între pachetul social, între ceea ce vine ca măsuri de sprijin pentru cetăţeni, astfel încât împreună să putem trece această perioadă, care este dificilă pentru noi toţi din cauza valului de scumpiri, în acelaşi timp susţinem şi un raport important al investiţiilor, procentul acela de aproape 7%, în fapt 88,8 miliarde de lei, cel mai mare buget de investiţii al României de până astăzi. În concluzie, propunem un buget echilibrat, care are un raport bun între pachetul social, partea de sprijin către cetăţenii României, şi partea de investiţii”.
Claudiu Năsui, USR: „Bugetul pentru anul 2022 este unul al minciunii şi al hoţiei care se bazează pe o altă minciună şi anume că vor creşte veniturile. Dl Câciu a impus din pix venituri care vor veni din combaterea evaziunii fiscale şi îmbunătăţirea colectării veniturilor la bugetul de stat. De ce faceţi asta? Pentru că vă doriţi să creşteţi cheltuieli cu venituri pe care nu le aveţi. USR nu va vota acest buget”.
George Simion: „Avem niște probleme punctuale cu bugetul de anul acesta, motiv pentru care am introdus 4425 de amendamente în 18 ore. Am o problemă punctuală cu bugetul serviciilor secrete. Anul trecut am introdus niște amendamente pentru reducerea bugetelor serviciilor de informații. Acele amendamente au dispărut în mod miraculos, am înțeles cum au fost intimidați oamenii noștri din comisiile SRI și SIE pentru a-și retrage amendamentele că e mai bine așa. Anul acesta, aceeași problemă. Doar noi am votat pentru reducerea acestor bugete care de la an la an se fac și mai mari, și mai mari. Tot bugetul țării se duce în destinații necunoscute. Și mai avem o problemă cu primarii. Orașul Amara din Ialomița - și amărenii sunt români, nu au primit niciun ban nici de la guvernul Cîțu, zero lei, nici de la guvernul Ciucă, tot așa - zero lei. Am depus niște amendamente pentru că și cei din Amara au dreptul să aibă asfalt în orașul lor. Și cei din Pufești, Vrancea au dreptul să aibă gaze sau cei din Valea Lungă, jud. Alba să aibă canalizare. Din păcate, unii au blamat programele de finanțare a mediului rural venind cu zero soluții. Ce facem cu jumătate de țară care este în noroaie, în ciuda faptului că doamna Viorica ne-a asigurat că a scos România din gunoaie? Cum îi ajutăm dacă nici măcar nu le dăm bani pentru o banală canalizare”.
Diana Șoșoacă, senator: „Avem o problemă de procedură, de aceea am și stat de vorbă cu domnul secretar general. Ne-am contrazis un pic ca juriștii pentru că unde sunt trei juriști sunt vreo 20 de opinii. Este problema conducerii acestei ședințe având în vedere că au fost prezenți președinții de cameră, ori în condițiile art. 30 din regulamentul comun al celor două camere și raportat la art. 35 din regulamentul Camerei Deputaților, trebuia să existe o solicitare scrisă, evident, din partea președinților camerei atunci când au plecat. Eu o să vă solicit să verificați legalitatea acestei ședințe. Până când verificați legalitatea, eu vă spun câteva cuvinte despre buget. Mi se pare o lipsă de bun simț față de poporul român să trimiteți bugetul cu anunțul că l-ați depus și că avem termen până astăzi la ora 12 pentru amendamente, sute de foi pe care ar fi trebuit să le parcurgem cu specialiștii. Știu că mulți dintre voi nu ați depus pentru că sunteți coaliția FSN, dar să acorzi pentru amendamente câteva ore, dacă chiar v-ar fi păsat de România și bugetul ei, ar fi trebuit să putem să discutăm deschis ca niște parlamentari ce vă considerați fără să avem directive politice și tot felul de patetisme despre acest buget. Anul trecut în decembrie, deși am depus amendamente atât eu, cât și foștii mei colegi din AUR, nu ne-ați înregistrat niciun amendament.
Toate amendamentele pe care le depun eu, niciodată nu sunt luate în considerare, nici măcar nu apar înscrise. Se încalcă grav Constituția României, încălcați grav drepturile unui parlamentar indiferent cât de suportabilă sau insuportabilă sunt eu pentru dvs., pentru că vă devoalez tot ceea ce faceți în Parlament. Dar, dacă tot vă pasă de poporul român, vă întreb: de ce nu aveți 6% din PIB pentru învățământ, pentru că v-am auzit vorbind mereu despre faptul că avem analfabeți funcționali și nu avem un învățământ de calitate. Avem doar părinți care plătesc meditații. Aici doar se minte, se vând minciuni poporului român. Noroc cu noi care mai arătăm ce se întâmplă în Parlament”.
Principalele prevederi al bugetului pentru anul 2022
Cei mai mulți bani vor ajunge la Ministerul Muncii - aproape 57 de miliarde de lei -, întrucât instituția plătește pensiile, alocațiile și ajutoarele sociale. Pentru toate, Guvernul a decis creșteri începând cu 1 ianuarie 2022.
Pensia minimă va ajunge de la 800 de lei în prezent la 1.000 de lei. Punctul de pensie se majorează cu 10%, până la 1.586 de lei, iar alocațiile pentru copii vor ajunge la 243 de lei în cazul celor cu vârste între 2 și 18 ani. Pentru cei sub 2 ani, alocațiile vor fi 600 de lei.
Cheltuielile statului vor fi mai mari și cu salariile, întrucât cadrele medicale auxiliare, precum brancardierii și infirmierele, vor avea lefuri crescute cu câteva procente și același lucru se va întâmpla si în cazul cadrelor didactice. În rest, lefurile bugetarilor rămân înghețate.
Educației îi vor fi alocate 32 de miliarde de lei, potrivit surselor Stirilor ProTV. Ministerul Sănătății va primi aproximativ 24 de miliarde de lei, iar un buget apropiat îl are Agricultura, în vreme ce ministerul Transporturilor va avea 17 miliarde de lei.
Ministerul Dezvoltării ar avea la dispoziție 8,6 miliarde de lei, mai mult decât Justiția și Finanțele, de pildă. Și ministerul IMM-urilor are 2,6 miliarde de lei, dar banii s-ar putea epuiza rapid, având în vedere restanțele.
Abia acum Guvernul începe să facă plățile pentru afacerile din domeniul HoReCa - vorbim despre 1 miliard de lei așteptat de peste 8.100 de antreprenori din toată țară. Anul următor ar urmă să fie făcute plăți de încă 1,2 miliarde de lei. Mari probleme sunt și la programul de granturi pentru firme și ONG-uri, unde aproximativ 3.000 de beneficiari acceptați deja încă nu și-au primit finanțările care însumează peste jumătate de miliard de lei.
Anul următor, Guvernul și-a propus invesții de 92 de miliarde de lei, ceea ce înseamnă 7% din PIB. În același timp, și golul din buget va fi uriaș - 76 de miliarde de lei.
