Principalele declarații ale președintelui Nicușor Dan:

  • „Summitul de la Dublin reunește statele care sunt sau nu membre ale UE, dar care se află pe continentul european, inclusiv în zona caspică. Este a doua ediție la care participă Canada. Sunt țări care, din rațiuni geografice, au interese comune. Este un cadru în care liderii acestor țări se întâlnesc. A existat o sesiune plenară în care s-a vorbit despre securitate. A fost menționată Marea Neagră, inclusiv de Ursula von der Leyen, care a făcut referire la vizita sa de la București și la amenințările pe care le-a văzut cu ochii ei. S-a vorbit despre necesitatea colaborării, despre războiul hibrid, dezinformare și nevoia de a avea mai mulți parteneri comerciali. Au fost organizate mese rotunde tematice, dintre care una ne interesează în mod special: cea despre Republica Moldova, în cadrul căreia s-a discutat despre provocările de securitate și parcursul european al țării. A mai fost o masă rotundă despre dezinformare și, în general, despre securitate, dar și una despre traficul de droguri, o problemă comună. Am răspuns unor solicitări de a avea întâlniri bilaterale. Am discutat cu cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, în special despre viitorul cadru financiar multianual. Pozițiile noastre nu sunt neapărat identice, dar am agreat că trebuie să avem un buget până la sfârșitul anului. Am discutat și despre provocările de securitate de la Marea Neagră, despre hub și despre colaborarea cu Germania. Am avut o întâlnire și cu președintele Azerbaidjanului. Cele două țări au posibilități foarte bune de colaborare, economii complementare și relații istorice”, a declarat președintele.
  • Am discutat despre cele două proiecte de logistică și energie care să lege zona caspică de Europa prin România. Am avut o întâlnire bilaterală cu prim-ministrul albanez, care s-a concentrat în special pe parcursul de aderare al Albaniei și pe interesul nostru de a recupera Casa Iorga. Am avut o întâlnire bilaterală și cu secretarul general al Consiliului Europei. Am discutat, pe de o parte, despre necesitatea transformării acestei instituții în raport cu noile provocări ale zilelor noastre și, pe de altă parte, despre colaborarea sub umbrela Consiliului Europei în privința proceselor electorale, într-o perioadă în care vedem că influențele străine sunt tot mai prezente. Va fi o cină, un prilej de discuții cu alți lideri europeni și de abordare a preocupărilor noastre față de cei cu care nu ne întâlnim la consiliile europene. Mâine va avea loc Consiliul European, iar subiectul principal va fi inteligența artificială și modul în care se poziționează UE în competiția globală în contextul acestei dezvoltări tehnologice. Vom discuta despre cum putem folosi acest instrument în condiții de siguranță și, posibil, despre Ucraina și reprezentarea Europei în discuțiile care vizează războiul din Ucraina. Mâine nu voi avea timp să răspund la întrebări. Înainte de asta, vreau să spun trei lucruri de politică internă. În primul rând, am semnat decretul de acordare post-mortem a Ordinului „Steaua României” în grad de Cavaler lui Marius Harosa. În opinia mea, mișcarea civică „Roșia Montană” este una dintre cele mai importante manifestări civice din România de după 1989, la același nivel cu Piața Universității. Au fost câteva zeci de litigii, toate câștigate de diferite asociații. În fiecare dintre ele, nu a fost singurul jurist al acestei cauze, dar a fost juristul principal.
  • Despre jurnalistul Ovidiu Vanghele. Sunt trei niveluri de discuție. În primul rând, demnitatea persoanei. Eu nu sunt un gunoi și, în calitate de om, am dreptul să nu intru în dialog cu o persoană care nu mă respectă.  Mai important decât atât este demnitatea funcției publice. Eu în mod simbolic sunt șeful aparatului de stat român. Nu pot să accept ca vreuna din persoane să fie tratată ca un gunoi de un cetățean. Este o lipsă de respect. E o formă de respect a statului însuși în momentul în care te adresezi față de un angajat al statului. Al treilea nivel este cel al violenței în spațiul public. Violența verbală generează violență fizic. Ce va înțelege un copil dacă un cetățean poate să se adreseze președintelui ca fiind un gunoi? Noi trebuie să protejăm spațiul public de astfel de manifestări.
  • Nu m-am referit la o cenzură a opiniei politice. Nu m-am referit la libertatea cetățeanului de a-și selecta sursele de informare sau la faptul că statul ar putea, în vreun fel, să îl îngrădească pe cetățean. Am spus că însăși accesarea informației poate fi îngrădită printr-un surplus de informație generată artificial. Dacă suntem într-o campanie electorală și dacă toți candidații au un buget pentru a se promova, nu avem garanția că un candidat nu depășește de zece ori bugetele celorlalți prin intermediul boților și nu ajunge astfel să fie supraexpus în raport cu contracandidații săi, creându-și un avantaj ilicit și distorsionând posibilitatea oamenilor de a se informa. Fiecare politician are propriul cerc de urmăritori. Pentru un politician care are 10.000 de urmăritori este foarte ieftin să inunde contul de pe o rețea socială cu 10.000 de boți care să comenteze negativ la orice face respectivul politician și să îi distrugă legătura cu cercul său de urmăritori, care reprezintă esența comunicării unui politician. Aceste fenomene nu sunt suficient reglementate. Nu există instituții care să reacționeze suficient de repede pentru a repara dezechilibrele. Acesta a fost unul dintre subiectele principale pe care le-am discutat astăzi în acest format, pentru că nu doar România se confruntă cu această situație. Noi trebuie să facem eforturi susținute pentru a le asigura competitorilor politici un teren de joc echitabil.

Preşedintele României, Nicuşor Dan, a participat joi, la cea de-a noua reuniune a Comunităţii Politice Europene (CPE), găzduită de Irlanda la Dublin, cu tema „Europa: Puternică, sigură, conectată”. 

Summitul a reunit lideri din întreaga Europă pentru discuţii privind principalele provocări cu care se confruntă continentul, cu accent pe securitate, competitivitate şi rezilienţă. De asemenea, vineri, şeful statului va participa la reuniunea informală a Consiliului European, găzduită de Irlanda, în calitate de ţară care deţine în prezent Preşedinţia Consiliului UE. 

În sesiunea plenară, Preşedintele României va evidenţia importanţa unui răspuns european coordonat la provocările comune de securitate şi competitivitate şi va pleda pentru consolidarea conectivităţii strategice şi a rezilienţei democratice, arată Administraţia Prezidenţială într-un comunicat. 

O atenţie deosebită va fi acordată de Preşedintele Nicuşor Dan Flancului Estic, inclusiv Mării Negre, regiunile celor mai expuse ameninţărilor de securitate. Totodată, va sublinia importanţa cooperării în domeniile infrastructură de transport, energie şi conectivitate, cu accent pe dezvoltarea legăturilor cu Ucraina şi Republica Moldova.