Klaus Iohannis anunță deciziile summitului dedicat întăririi Flancului Estic al NATO. Ce decizii s-au luat

Cei patru preşedinţi au participat la Kaunas la summitul dedicat întăririi Flancului Estic al NATO, susţinerii Ucrainei şi Republicii Moldova.

Iohannis: Trebuie să evităm manipularea faptelor istorice din motive propagandistice

Președintele Klaud Iohannis a declarat că trebuie să ne menţinem unitatea occidentală şi hotărârea strategică în faţa eforturilor reînnoite ale Rusiei de a ne diviza, inclusiv prin încercări de escaladare, penurie de alimente, şantaj energetic şi dezinformare.

”Războiul brutal, ilegal şi nejustificat al Rusiei împotriva Ucrainei ne-a pus pe toţi în faţa unor provocări multiple. Ţările noastre au fost susţinători de încredere ai Ucrainei. La fel a fost şi întreaga comunitate euro-atlantică. Un lucru este clar - trebuie să ne menţinem unitatea occidentală şi hotărârea strategică în faţa eforturilor reînnoite ale Rusiei de a ne diviza, inclusiv prin încercări de escaladare, penurie de alimente, şantaj energetic şi dezinformare”, a declarat preşedintele Klaus Iohannis în timpul unei declaraţii cu preşedintele Lituaniei, Letoniei şi Poloniei.

Şeful statului a arătat că autorităţile de la Bucureşti au facilitat intrarea a aproape 3 milioane de ucraineni în România şi au facilitat exportul a peste 7 milioane de tone de cereale ucrainene prin România, conform Agerpres.

Citește și

Guvernul a aprobat memorandumul pentru semnarea Acordului de parteneriat UE-Mercosur. Dogioiu: „Acordul nu este secret”

”Sprijinul României pentru Ucraina va rămâne multidimensional şi cuprinzător, acţionând pe mai multe direcţii: politică, economică, inclusiv reconstrucţia, financiară, umanitară, prin instrumentele de drept internaţional, căutarea responsabilităţii şi combaterea impunităţii, transporturi şi agricultură. În ceea ce priveşte reconstrucţia Ucrainei, am arătat că este mare nevoie de ajutorul comunităţii internaţionale şi că România este pregătită să facă parte din acest efort” a spus Iohannis.

Preşedintele a menţionat că în prezent, ţara este expusă unor presiuni tot mai mari, menite să împiedice sau să deraieze cursul său de dezvoltare pro-european şi pro-democratic.

”Am făcut apel la sprijinul nostru colectiv, continuu şi ferm pentru agenda democratică, pro-europeană şi orientată spre reforme a partenerilor noştri de la Chişinău.Trebuie să atenuăm impactul negativ al acţiunilor Rusiei asupra Republicii Moldova prin continuarea acordării de asistenţă directă, într-o manieră coordonată şi raţionalizată. Un instrument util este Platforma de Sprijin pentru Republica Moldova, creată şi lansată de România împreună cu Germania şi Franţa”, a arătat el.

Preşedintele a amintit că săptămâna viitoare va găzdui la Bucureşti reuniunea miniştrilor de externe ai NATO, unde vor discuta despre progresele înregistrate în implementarea Summit-ului de la Madrid.

”Această reuniune de la Bucureşti va fi, de asemenea, crucială pentru a pregăti alte rezultate şi decizii pentru următorul Summit NATO, care va avea loc în Lituania în 2023. Nu în ultimul rând, am subliniat că România susţine eforturile comune menite să promoveze memoria europeană, combătând dezinformarea şi încercările de rescriere a istoriei. Agresiunea rusă împotriva Ucrainei este, de asemenea, o dovadă a creşterii alarmante a autoritarismului. De asemenea, trebuie să evităm manipularea faptelor istorice din motive propagandistice. Salut, de asemenea, adoptarea Declaraţiei noastre comune privind securitatea regională şi integrarea europeană”, a spus şeful statului.

Ce reprezintă declarația comună adoptată vineri

Prin această declaraţie, cei patru preşedinţi au convenit să îşi coordoneze îndeaproape eforturile de întărire a securităţii regionale şi consolidare a capacităţilor de apărare.

De asemenea, ei au salutat realizările semnificative ale Ucrainei în avansarea pe calea integrării europene şi euro-atlantice şi au confirmat angajamentul asumat de consolidare a eforturilor comune în sprijinirea integrării europene a Republicii Moldova, salutând progresul înregistrat de această ţară pe această cale, onform News.ro.

În declaraţie se subliniază disponibilitatea de a colabora cu Georgia în vederea acordării statutului de ţară candidată de îndată ce priorităţile specificate în avizul Comisiei Europene privind cererea de aderare a Georgiei vor fi abordate şi sprijinul pentru deciziile Consiliului European de accelerare a procesului de extindere a UE privind ţările din Balcanii de Vest, în baza progresului acestora în implementarea cerinţelor de aderare.

Cei patru preşedinţi au confirmat prin această declaraţie angajamentul asumat de consolidare a eforturilor comune în sprijinirea integrării Ucrainei în Alianţă şi implementarea standardelor NATO.

"Letonia, Lituania, Polonia şi România vor continua să promoveze sprijinul politic şi practic al Alianţei pentru Ucraina, care are drept obiectiv asigurarea capacităţii Ucrainei de a-şi apăra suveranitatea şi integritatea teritorială, exprimă disponibilitatea de a-şi consolida în continuare eforturile de coordonare vizând acordarea de sprijin politic, militar, tehnic şi umanitar cuprinzător Ucrainei, sprijină înnoirea relaţiei strategice cu Ucraina, avansând pe mai departe integrarea euro-atlantică a Ucrainei şi confirmând sprijinul ferm pentru ca Ucraina să devină membru NATO de îndată ce condiţiile o permite, subliniază necesitatea unor eforturi comune suplimentare pentru consolidarea securităţii, stabilităţii şi rezilienţei Republicii Moldova, ca o contribuţie importantă la întărirea securităţii regionale, convin să consolideze cooperarea în combaterea dezinformării şi a încercărilor Rusiei de rescriere a istoriei şi solicită comunităţii internaţionale să recunoască crimele comise de regimul stalinist, inclusiv Holodomorul din anii 1932-1933 în Ucraina", se mai arată în document.

Articol recomandat de sport.ro

A venit anunțul mult așteptat în cazul Iranului: "Mă voi ocupa personal!"