Proiectul legislativ, adoptat în luna aprilie de Parlament, oferă autorităților locale posibilitatea de a finanța instalarea acestor sisteme în comunitățile mici (”imobilele sau ansamblurile de imobile racordate la puncte termice care deservesc mai puțin de 50 de utilizatori finali”), deși normele europene interzic acest lucru începând cu anul 2025.
Șeful statului a susținut că măsura nu respectă dreptul european și pune România în fața unor riscuri de ”sancțiuni financiare și reputaționale, cu consecințe inclusiv pe plan intern, respectiv al investițiilor în modernizarea sistemelor centralizate și al costurilor pentru populație”.
Astfel, conform Administrației Prezidențiale, această lege încalcă art. 17 din directiva europeană, intitulat „Stimulente financiare, competențe și bariere de piață”, care prevede la alin. (15) următoarele: „începând cu 1 ianuarie 2025, statele membre nu vor oferi stimulente financiare pentru instalarea de cazane independente alimentate cu combustibili fosili, cu excepția celor selectate pentru investiții, înainte de 2025”.
Cu toate acestea, judecătorii CCR au respins, miercuri, 15 iulie, obiecția de neconstituționalitate a Legii privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.16/2025 pentru transpunerea art.17 alin.(15) din Directiva (UE) 2024/1.275 a Parlamentului European și a Consiliului din 24 aprilie 2024 privind performanța energetică a clădirilor și pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.181/2009 privind creșterea performanței energetice a blocurilor de locuințe, obiecție formulată de Președintele României.
Argumentele de neconstituționalitate invocate de președintele Nicușor Dan
În documentul trimis către CCR, Nicușor Dan arată că Parlamentul a creat un „precedent periculos din perspectiva statului de drept” și invocă articolul 148 din Constituție, care obligă autoritățile române să respecte tratatele și reglementările comunitare obligatorii.
”Astfel, prin conținutul său normativ, completarea adusă de Camera Deputaților în cuprinsul Legii de aprobare a Ordonanței Guvernului nr. 16/2025 nesocotește directiva europeană, prelungind cu 2 ani acordarea măsurilor financiare de sprijin, a fost adoptată cu încălcarea unor norme și principii constituționale, respectiv cele prevăzute de art. 1 alin. (5), art. 147 alin. (4), art. 148 alin. (2) și (4) prin raportare la art. 35 și art.135 alin. (2) lit. e) din Constituție”, se arată în sesizarea care a fost respinsă de Curtea Constituțională.
De asemenea, șeful statului amintește că România se confruntă deja cu o procedură de infrigement, privind performanța energetică a clădirilor.
