2021: Cronologia unei crize politice inutile. Când PNL se certa cu USR, morgile erau pline

Ultima actualizare: 26-12-2021 12:23
coalitie, Citu, Barna, Kelemen
Agerpres

2021 a fost un an care cu siguranță va rămâne în istoria Partidului Național Liberal, datorită ... sau mai degrabă ”din cauza” evenimentelor politice care s-au suprapus cu pandemia de Covid-19.

2021 este anul în care PNL a rupt alianța cu USR-PLUS și UDMR, ajungând în situația neplăcută ca proaspătul președinte al partidului, Florin Cîțu, să piardă atât funcția de premier, dar și unele ministere liberale, în favoarea celor din PSD.

În urma unor decizii inexplicabile din punct de vedere electoral-politic, luată de liderul PNL Florin Cîțu, România a trecut printr-o criză politică timp de aproximativ 3 luni - perioadă în care spitalele aproape că nu au mai făcut față la numărul extrem de mare de infectări cu Covid-19.

A fost una dintre cele mai grele perioade prin care au trecut românii, care au asistat neputincioși la suprapunerea a două crize: în timp ce liderii politici se certau și negociau funcții, morgile spitalelor erau pline până la refuz, iar România ocupa primul loc în Europa și trei în lume la decesele provocate de Covid-19.

Cum a început criza politică de 3 luni

 

Totul a început după ce PNL a luat decizii de sancționare a miniștrilor USR-PLUS, fără să se consulte și cu cei din USR-PLUS, care erau parteneri de guvernare.

Primul ministru sancționat a fost Vlad Voiculescu, după câteva gafe făcute la conducerea Ministerului Sănătății. Picătura care ar fi umplut paharul prim-ministrului ar fi fost un ordin semnat de secretarul de stat în Ministerul Sănătății Andreea Moldovan, prin care se impuneau criteriile pentru instituirea carantinei zonale. Potrivit unor surse politice, fostul premier Cîțu a fost nemulțumit de faptul că nu a fost consultat în privința acestui act normativ.

A doua decizie a liberalilor care i-a nemulțumit profund pe cei din USR-PLUS și care a dus la ruperea alianței PNL-USR-UDMR a fost demiterea ministrului Justiției Stelian Ion. Motivul oficial, invocat de Cîțu a fost că Stelian Ion s-a opus ”modernizării României”, iar ”Secția Specială nu a fost desființată nici după 8 luni”.

Modernizarea despre care vorbea Cîțu era, de fapt, ordonanța privind Programul Naţional de Investiţii Anghel Saligny”, prin care primarii primesc sume mari de bani. Însă, Stelian Ion spunea despre proiectul de lege de la acea vreme că avea “multe probleme” de constituţionalitate şi nelegalitate.

Acest conflict politic între PNL și USR se producea, însă, exact în momentul în care România era lovită de valul 4 al pandemiei de Covid-19: la 1 septembrie, când românii se întorceau din concediile petrecute pe stațiunile de pe litoral și de la munte, unde nu fusese respectată nicio regulă de combatere a pandemiei.

Cum a reacționat USR: și-a demis propriul Guvern, cu voturile PSD și AUR

 

În 6 septembrie 2021, coaliția de guvernare PNL-USR-UDMR s-a rupt oficial. Copreședinții USR, Dan Barna și Dacian Cioloș, au anunțat că toți miniștrii lor se retrag din cabinet pe 7 septembrie. În aceeași zi, Florin Cîțu remaniază toți secretarii de stat, prefecții și subprefecții numiți de USR PLUS.

După demiterea ministrului USR al Justiției de către PNL, decizia luată de partidul lui Dan Barna și Dacian Cioloș a fost să susțină o moțiune de cenzură în Parlament, alături de PSD și AUR, doar ca să îl pedepsească pe Cîțu și să îl demită din fruntea Guvernului.

Acest gest nu a fost uitat de Cîțu până în ultima zi de lungi negocieri cu USR, care au urmat după căderea Guvernului său.

În 5 octombrie 2021, Parlamentul adoptă moțiunea depusă de PSD „STOP sărăciei, scumpirilor și penalilor! Jos Guvernul Cîțu!” cu 281 de voturi ”pentru” și niciunul împotrivă. Guvernul Florin Cîțu este demis.

În 11 octombrie 2021, președintele Klaus Iohannis convoacă primele consultări cu partidele parlamentare, după care îl nominalizează pe președintele USR Dacian Cioloș să formeze un nou guvern. Alegerea șefului statului era, evident, fără sorți de izbândă - USR neavând suficienți parlamentari care să-l susțină.

Astfel, în 20 octombrie 2021, plenul reunit al celor două Camere ale Parlamentului respinge nominalizarea lui Cioloș ca premier cu 88 de voturi ”pentru”, 184 ”împotrivă” și 0 ”abțineri”.

În acest timp, numărul victimelor Covid-19 din România creștea extrem de îngrijorător. Imagini dramatice erau prezentate în spațiul public, un exemplu fiind Spitalul Universitar București, unde morga era plină, iar angajații lucrau la foc continuu.

Episodul 2 al crizei premierului: ”Uite Ciucă, nu e Ciucă”

 

La sfârșitul lunii octombrie, președintele Iohannis îl desemnează pe generalul în rezervă Nicolae Ciucă să formeze un nou guvern, însă ... din nou fără succes. În 1 noiembrie, Ciucă își depune mandatul, iar criza politică intră într-o nouă etapă: PSD și PNL, cele două partide care păreau diametral opuse din punct de vedere al doctrinelor, încep negocierile pentru a forma o alianță - totul, bineînțeles, pentru binele poporului.

Începutul lunii noiembrie reprezintă intrarea Partidului Național Liberal într-o nouă eră, care aduce aminte de defunctul USL (Uniunea Social Liberală, formată între PNL și PSD): expulzarea lui Ludovic Orban, cunoscut pentru poziția sa anti PSD, și împrietenirea oficială a liberalilor cu social-democrații.

În acest timp, morga spitalului din Galați era neîncăpătoare, iar trupurile celor răpuși de Covid-19, erau ținute în curte, în așteptarea rudelor. De asemenea, în morga spitalului din Sibiu nu mai erau locuri, iar trupurile neînsuflețite erau depuse în containere.

Până la urmă, în 21 noiembrie 2021, negocierile PNL cu PSD și UDMR se încheie cu succes, iar cele 3 partide anunță că vor forma un nou guvern.

Astfel, președintele PSD Marcel Ciolacu este ales șef, din nou, al Camerei Deputaților, iar Anca Dragu (USR) este revocată de la conducerea Senatului, ca să-i facă loc lui Florin Cîțu, care pierde, astfel, nominalizarea de premier, adică unul din motivele pentru care a rupt alianța cu USR-PLUS. Mai exact, în timpul negocierilor cu USR-PLUS, liberalii au refuzat să renunțe la nominalizarea lui Cîțu la funcția de premier.

Apoi, însă, după ce a bătut palma cu PSD, PNL a anunțat că îl susține pe Nicolae Ciucă în funcția de prim-ministru. În 25 noiembrie 2021, Guvernul Ciucă a fost învestit de Parlament cu 318 voturi ”pentru”.

Ce a pierdut PNL după cearta cu USR

 

După cearta cu USR-PLUS, PNL a pierdut poziția clară de dominare din Guvern, în condițiile în care acum are cu un minister mai puțin.

Astfel, în fostul Guvern PNL-USR-UDMR erau 18 ministere. Iar dintre acestea, 9 erau la PNL, 6 la USR-PLUS și 3 la UDMR. În plus, Guvernul era condus chiar de președintele PNL, Florin Cîțu.

Acum, în actuala variantă a Guvernului PSD-PNL-UDMR există 20 de ministere, iar situația este următoarea: PSD are 9 miniștri, PNL are 8 ministere, iar UDMR 3 portofolii. De asemenea, funcția de premier nu mai aparține liberalilor, ci este ocupată timp de 1 an și jumătate, prin rotație, cu PSD. Nu în ultimul rând, președintele PNL nu mai conduce Guvernul, așa cum era până acum.


 

 

 

Parteneri
VIDEO PROTVPLUS.RO