Interviu cu directorul ARCEN despre următorul mare pericol după coronavirus. De ce nu cred românii în cutremur?
Edmond Niculușcă, directorul ARCEN, vorbește într-un interviu acordat corespondentului Pro TV Vitalie Cojocari despre cum au fost afectate ONG-urile de pandemie, dar și despre Cutremurul Mare - următorul mare pericol după Coronavirus.
Invitat în emisiunea ”Interviurile lui Vitalie”, difuzată exclusiv pe www.stirileprotv.ro și pe pagina de Facebook a Știrilor Pro TV, directorul Asociației Române pentru cultură, educație și normalitate (ARCEN) a dezvăluit cum i s-a schimbat viața din cauza pandemiei, dar și despre problemele cu care se confruntă Capitala și care nu au legătură cu criza provocată de coronavirus.
Dispariția ONG-urilor din cauza pandemiei
Vitalie Cojocari: Cum au fost afectate ONG-urile de pandemie?
Edmond Niculușcă: A fost o prăbușire totală a fondurilor pe care le aveam, partenerii privați aproape că s-au retras în totalitate. Au fost proiecte pentru care aveam la începutul anului finanțări, cum este cel pe care îl avem în prezent, Nocturnele de poezie contemporană, al cărui buget s-a diminuat la peste 50%, respectiv de la 30.000 de euro la 17.000 de euro. Această perioadă a fost o înfrângere pentru echipa mea, tot ceea ce stabilisem pentru 2020 a trebuit să se schimbe. A fost un șoc la care nimeni nu se aștepta.
Anumite proiecte au fost anulate, altele au fost regândite. De exemplu, proiectul "Antiseismic district" a fost regândit în acest context. Problemele orașului nu se întrerup chiar dacă suntem în plină pandemie. Cutremurul, poluarea, patrimoniul, lipsa spațiilor verzi, a celor de recreere, traficul, sunt probleme care, dincolo de starea de urgență, există și ne afectează viața de zi cu zi.
Vitalie Cojocari: Știu că în această perioadă a trebuit să te muți la sediul ONG-ului...
Edmond Niculușcă: În urma pandemiei, fondurile noastre s-au oprit și atunci s-a pus întrebarea dacă micșorăm echipa sau ne tăiem veniturile. Am ales să nu dăm oamenii afară, dar să avem veniturile tăiate. Venituri care pentru mine erau insuficiente. Trebuia să aleg fie să locuiesc unde locuiam, ori să trăiesc. Am renunțat la chirie și am ales să mă mut în biroul în care lucram. Stau în continuare acolo, în strada Armenească. Am reușit să fim cu toată echipa întreagă și să reușim să ne revenim și să contruim mai departe proiectele pentru București.
Pentru că ne bazăm pe parteneri privați, când a venit starea de urgență eram în discuții avansate cu foarte multe entități. Unii dintre ei mai sunt încă în șomaj tehnic. Nu va fi un an ușor și nu vom ajunge la nivelul la care eram în anii precedenți.
Despre amenda primită pentru că a pus muzică clasică de la fereastra ARCEN
Edmond Niculușcă a povestit și despre incidentul petrecut în perioada stării de urgență, când a fost somat de poliție să oprească muzica clasică ce s-a auzit, în fiecare seară, timp de aproape o lună și jumătate, din sediul ARCEN.
"În perioada stării de urgență, Bucureștiul era un oraș foarte gol, absurd de gol. Mi s-a părut îngrozitor de trist și îmi era foarte frică, nu știam ce se va întâmpla. M-am gândit că și alții s-ar putea simți la fel și, într-o zi am ascultat Nocturnele lui Chopin și mi s-a părut foarte frumos. Mi-am zis ce-ar fi să audă și alții această muzică, care pe mine m-a încurajat. Oamenii au ieșit la ferestre, erau încântați că se întâmplă ceva pozitiv. Am repetat acest experiment o lună și jumătate. Oamenii ieșeau la fereastră cu un pahar de vin, oamenii care se plimbau se opreau în piațeta din fața casei și devenise un fenomen frumos pentru acel moment. Pentru că fenomenul a fost mediatizat, în final a venit poliția și a oprit totul, spunând că nu suntem în Italia și deranjăm liniște publică", a povestit Edmond Niculușcă.
Vitalie Cojocari: Ce le răspunzi celor care au făcut pe Facebook comentarii de genul: Dacă se pune muzică clasică, de ce nu nu punem și manele?
Edmond Niculușcă: "Greu de răspuns. Nu știu să răspund. Nu poți să compari muzica clasică și maneua, neînsemânâmd că una este superioară celeilalte. Sunt două lucruri diferite, cu funcții diferite".
Un seism major, următorul mare pericol după coronavirus
Directorul ARCEN a vorbit, în cadrul interviului, și despre unul dintre cele mai importante proiecte derulate de asociație, "Antiseismic district", care îi pregătește pe bucureșteni pentru un eventual cutremur major.
Edmond Niculușcă susține că, potrivit statisticilor, Bucureștiul a fost lovit de două cutremure majore la fiecare secol și că estimările DSU arată că numărul victimelor ar putea fi foarte mare.
Edmond Niculușcă: "Cutremurul este o chestiune care ține de hazard. Ceea ce știm, apropo de România și București, este că trăim într-o zonă activă din punct de vedere seismic, că Bucureștiul este lovit de două cutremure majore pe secol și că singura soluție pentru a face față riscului seismic este să ne pregătim. Conform unor estimări optimiste, 1 din 4 bucureșteni va fi afectat. Asta înseamnă că ar putea să moară, să fie prins sub dărâmături, că ar putea să-și piardă locuința, că ar putea avea persoane apropiate afectate. O altă estimare a DSU vorbește de 89.000 de persoane prinse sub dărâmături sau care ar putea să moară în cazul unui seism produs noaptea. Sunt cifre infricoșătoare dacă ne gândim că în 77 am avut 1500 de victime la nivel național. Niciodată Bucureștiul nu cred că a fost mai vulnerabil din punct de vedere seismic. Sunt clădiri vechi, foarte vulnerabile, pentru că au trecut prin unul sau două cutremure. S-a făcut enorm de puțin în acești 43 de ani de când am avut un cutremur major în Vrancea.
De aceea, împreună cu Re:Rise – Asociația pentru Reducerea Riscului Seismic și Fundația Comunitară București, dezvoltăm proiectul Antiseismic District, care a pregătit 8000 de oameni din centrul Bucureștiului să facă față riscului seismic.
Vitalie Cojocari: Ce ar trebuie să facă oamenii?
Edmond Niculușcă: "Sunt lucruri simple: cu toții ar trebui să știm cum arată locuința noastră, cu cine stăm în acea casă, sub ce obiect de mobilier ne băgăm dacă se produce un cutremur, cine stinge gazul, cine stinge lumina, cine deschide ferestrele. Este important să deschidem ferestrele, pentru că sunt pierderi de gaze în timpul unui cutremur, care ar putea duce la incendii, explozii... Apoi, ar trebui să avem o trusă pentru cutremur, în care ar trebui să punem lucrurile de care aș avea nevoie 72 de ore. Este foarte important să avem un punct de întâlnire cu familia, cu cei cu care vrem să trăim apocalipsa de după, pentru că, cel mai probabil, după un cutremur, telefonia, internetul și electricitatea nu vor funcționa un număr mare de zile, nu de ore".
De ce nu cred românii în cutremur?
Vitalie Cojocari: Este adevărat că românii, și mai ales bucureștenii, nu par înfricoșați de un cutremur puternic?
Edmond Niculușcă: "Așa este, oamenii au impresia că nu o să se întâmple în timpul vieții lui. Sunt tot felul de mituri, de aberații, care funcționează, pentru că oamenii nu ar putea să locuiască acolo. Oamenii neagă că ar putea să trăiască o astfel de tragedie. Acesta este motivul pentru care suntem de două ori vulnerabili: o dată vulnerabili pentru că nu am făcut nimic, și o dată pentru că nu credem că suntem vulnerabili. Noi încercăm să schimbăm mentalități. Surprinzător este că și oameni foarte tineri sunt sceptici în legătură cu asta".
Pro TV
Pro TV
Pro TV
ULTIMELE STIRI
CELE MAI CITITE
