„Bombă cu ceas”: Aciditatea mărilor a atins niveluri critice, amenințând ecosisteme întregi – studiu

62131729

Oceanele lumii sunt într-o stare mai proastă decât se credea, au avertizat luni oamenii de știință, subliniind că o măsurătoare esențială arată că „timpul se scurge” pentru protejarea ecosistemelor marine, scrie The Guardian.

Acidifierea oceanelor, adesea numită „geamănul malefic” al crizei climatice, este cauzată de absorbția rapidă a dioxidului de carbon de către oceane.

Acolo, acesta reacționează cu moleculele de apă, determinând scăderea nivelului de pH al apei marine.

Procesul afectează recifurile de corali și alte habitate marine, iar în cazuri extreme poate dizolva cochiliile creaturilor marine.

Până acum, acidifierea oceanelor nu fusese considerată ca depășind „limita planetară”. Limitele planetare sunt praguri naturale ale unor sisteme globale esențiale – cum ar fi clima, apa sau biodiversitatea – dincolo de care capacitatea lor de a menține o planetă sănătoasă riscă să se prăbușească. Anul trecut, oamenii de știință au anunțat că șase dintre cele nouă limite fuseseră deja depășite.

Citește și
Maduro apare din nou în fața justiției SUA. Se află în închisoare de trei luni
Maduro apare din nou în fața justiției SUA. Se află în închisoare de trei luni

Totuși, un nou studiu realizat de Plymouth Marine Laboratory (PML) din Marea Britanie, Administrația Națională Oceanică și Atmosferică din SUA (NOAA) și Institutul de Studii Cooperativ pentru Resurse Marine al Universității de Stat din Oregon arată că și „limita” acidifierii oceanice a fost atinsă, în urmă cu aproximativ cinci ani.

„Acidifierea oceanelor nu este doar o criză de mediu – este o bombă cu ceas pentru ecosistemele marine și economiile de coastă”, a declarat profesorul Steve Widdicombe de la PML, care este și copreședinte al Rețelei Globale de Observare a Acidifierii Oceanice.

Studiul s-a bazat pe măsurători fizico-chimice noi și istorice din carote de gheață, combinate cu modele computerizate avansate și cercetări privind viața marină, oferind o evaluare generală a ultimilor 150 de ani.

S-a constatat că, până în 2020, condiția medie a oceanelor la nivel global era deja foarte aproape – și în unele regiuni dincolo – de limita planetară privind acidifierea. Aceasta este definită ca momentul în care concentrația de carbonat de calciu din apa de mare este cu peste 20% sub nivelurile preindustriale.

Cu cât au cercetat mai adânc în ocean, cu atât concluziile au fost mai alarmante, spun oamenii de știință. La 200 de metri sub suprafață, 60% din apele globale au depășit limita considerată „sigură” pentru acidifiere.

„Majoritatea vieții marine nu trăiește doar la suprafață”, a declarat prof. Helen Findlay de la PML. „Apele de adâncime adăpostesc mult mai multe tipuri de plante și animale. Deoarece aceste ape se schimbă atât de mult, impactul acidifierii oceanelor ar putea fi mult mai grav decât ne-am imaginat.”

Aceasta are, a adăugat ea, implicații uriașe pentru ecosisteme marine esențiale, precum recifurile de corali tropicali sau de adâncime, care oferă habitate cruciale și zone de reproducere pentru puii multor specii.

Pe măsură ce pH-ul scade, speciile care depind de calcifiere – cum sunt coralii, stridiile, midiile și micile moluște cunoscute sub numele de fluturi de mare – se confruntă cu dificultăți în menținerea structurilor lor protectoare, ceea ce duce la cochilii mai fragile, creștere lentă, reproducere redusă și rate mai mici de supraviețuire.

Articol recomandat de sport.ro
Americanii n-au niciun dubiu: New York Times dă rezultatul pentru Turcia - România, în play-off-ul Cupei Mondiale
Americanii n-au niciun dubiu: New York Times dă rezultatul pentru Turcia - România, în play-off-ul Cupei Mondiale
Citește și...
Maduro apare din nou în fața justiției SUA. Se află în închisoare de trei luni
Maduro apare din nou în fața justiției SUA. Se află în închisoare de trei luni

Preşedintele venezuelean destituit Nicolás Maduro, aflat într-o închisoare din Brooklyn de la capturarea sa spectaculoasă de către armata americană la începutul lunii ianuarie, se prezintă din nou în faţa justiţiei americane joi, la New York.

Tensiuni și ambiguitate: SUA evită să spună dacă vor trimite trupe în Iran, în timp ce operațiunea militară „avansează”
Tensiuni și ambiguitate: SUA evită să spună dacă vor trimite trupe în Iran, în timp ce operațiunea militară „avansează”

După încheierea briefingului de la Casa Albă, corespondentul Sky News SUA, David Blevins, spune că nu crede că a mai văzut-o vreodată pe purtătoarea de cuvânt a lui Donald Trump, Karoline Leavitt, evitând atât de multe întrebări.

Adunarea Generală a ONU declară traficul de sclavi drept ”cea mai gravă crimă împotriva umanităţii”
Adunarea Generală a ONU declară traficul de sclavi drept ”cea mai gravă crimă împotriva umanităţii”

Adunarea Generală a ONU a proclamat miercuri, printr-o rezoluţie, comerţul cu sclavi africani drept 'cea mai gravă crimă împotriva umanităţii', în urma unei lupte duse de Ghana, care speră să deschidă astfel calea pentru scuze şi justiţie, relatează AFP.

Recomandări
Criza carburanților, în continuare fără soluție. Sindicaliștii cer scăderi de taxe, sunt tensiuni în coaliție
Criza carburanților, în continuare fără soluție. Sindicaliștii cer scăderi de taxe, sunt tensiuni în coaliție

Guvernul a amânat, din nou, declararea stării de criză pe piața carburanților. Ordonanța a fost dezbătută miercuri cu patronatele, dar sindicatele au refuzat să participe la întâlnirea de la Palatul Victoria. 

Iran respinge planul de pace și transmite că va decide singur finalul războiului. Trump insistă: „Își doresc mult un acord”
Iran respinge planul de pace și transmite că va decide singur finalul războiului. Trump insistă: „Își doresc mult un acord”

Iranul a respins un plan de pace transmis de președintele Trump ca fiind „extrem de radical și excesiv". 

După recordul de întârziere, bugetul pe 2026 ajunge la CCR. Proiectul adoptat în Parlament, contestat de AUR
După recordul de întârziere, bugetul pe 2026 ajunge la CCR. Proiectul adoptat în Parlament, contestat de AUR

CCR dezbate sesizările AUR în legătură cu proiectele legilor bugetului de stat şi bugetului asigurărilor sociale pe 2026, adoptate în şedinţa comună a parlamentului din 20 martie.