Xi Jinping vrea să-și mărească țara în 2024. Cu cine intenționează China să se unească

Liderul de la Beijing a făcut această afirmație cu mai puţin de două săptămâni înainte ca insula revendicată de China să îşi aleagă un nou lider, informează Reuters, citată de News.ro.

Alegerile prezidenţiale şi parlamentare din 13 ianuarie au loc într-un moment de relaţii tensionate între Beijing şi Taipei. China a intensificat presiunea militară pentru a-şi afirma pretenţiile de suveranitate asupra Taiwanului guvernat autonom, democratic.

China consideră Taiwanul ca fiind "teritoriul său sacru" şi nu a renunţat niciodată la ideea folosirii forţei pentru a-l readuce sub control chinezesc, deşi Xi nu a făcut nicio menţiune în sensul unor ameninţări militare în discursul său transmis de televiziunea de stat.

"Reunificarea patriei este un destin istoric", a declarat Xi, deşi traducerea în oficială în limba engleză a declaraţiilor sale, publicată de agenţia de presă Xinhua, s-a folosit o frază mai simplă: "China va fi cu siguranţă reunificată".

"Compatrioţii de ambele părţi ale Strâmtorii Taiwan ar trebui să fie legaţi de un simţ al ţelului comun şi să împărtăşească gloria întineririi naţiunii chineze", a adăugat el. În traducerea oficială în limba engleză s-a scris "toţi chinezii" în loc de "compatrioţi".

Anul trecut, Xi a spus doar că oamenii de o parte şi de alta a strâmtorii sunt "membri ai uneia şi aceleiaşi familii" şi că speră că oamenii de pe ambele părţi ale strâmtorii vor lucra împreună pentru a "promova împreună prosperitatea durabilă a naţiunii chineze".

China s-a arătat deosebit de deranjată de actualul vicepreşedinte taiwanez Lai Ching-te, candidat la preşedinţie din partea Partidului Democrat (DPP), aflat la guvernare în Taiwan şi care conduce în sondajele de opinie cu diferite marje, spunând că este un separatist periculos.

Răspunzând sâmbătă seara târziu la unele comentarii făcute de Lai la o dezbatere televizată, Biroul chinez pentru afaceri taiwaneze a declarat că Lai "şi-a expus adevărata faţă de activist încăpăţânat pentru independenţa Taiwanului şi de distrugător al păcii în Strâmtoarea Taiwan".

Din 2016 - când preşedinta Tsai Ing-wen a preluat mandatul - guvernul condus de DPP a promovat separatismul şi este "creierul criminal" în obstrucţionarea relaţiilor şi în afectarea intereselor poporului taiwanez, a declarat un purtător de cuvânt de la Beijing.

Tsai şi Lai s-au oferit în mod repetat să dialogheze cu China, dar au fost respinşi.

DPP susţine că numai poporul taiwanez poate decide viitorul său, la fel ca şi principalul adversar al lui Lai în alegeri, Hou Yu-ih, din partea celui mai mare partid de opoziţie din Taiwan, Kuomintang (KMT). În mod tradiţional, KMT este în favoarea unor legături mai strânse cu China, dar neagă cu tărie că ar fi pro-Beijing.

Guvernul învins al Republicii Chineze a fugit în Taiwan în 1949, după ce a pierdut un război civil cu comuniştii lui Mao Zedong, care au fondat Republica Populară Chineză. Republica China rămâne denumirea oficială a Taiwanului.

Lai a declarat sâmbătă că Republica Populară Chineză şi Republica China "nu sunt subordonate una alteia", formulare pe care el şi Tsai au folosit-o anterior şi care a iritat şi Beijingul.
 

Articol recomandat de sport.ro

Ce lovitură! Vor să aducă Barcelona în România pentru inaugurarea stadionului