William si Harry, destainuri emotionante la doua decenii de la decesul Dianei. "A fost cea mai buna"
La doua decenii dupa ce si-au pierdut mama, printii William si Harry fac destainuri emotionante intr-un documentar despre printesa Diana.
Cei doi frati isi reamintesc de nazbatiile, uneori incurajate de mama lor si de alte clipe frumoase din copilarie. Nepotii reginei au vorbit pentru prima data si despre momentul in care au aflat ca mama lor a murit intr-un accident auto.
William si Harry au venit cu ideea unei scene in care ei doi sa se uite prin pozele cu mama lor si sa le comenteze pe fiecare in parte in fata camerei. Realizatorii documentarului "Diana, our mother: her life and legacy" au acceptat imediat, incantati de cat de usor au impartasit cei doi printi amintirile pretioase cu mama lor.
Ashley Gething, regizor: "Mi-au spus ca au niste albume cu fotografii pe care mama lor le-a pregatit pentru ei. Nu se mai uitasera pana atunci la ele, fiindca le era probabil prea greu sa faca asta."
Cei doi printi si-o amintesc ca pe o mana iubitoare, distractiva, care ii incuraja sa fure dulciuri din bucataria resedintei regale si sa mai incalce regulile de palat. Cu o singura conditie: sa aiba grija sa nu fie prinsi.
"Mama era si ea un copil. Cand lumea imi spunea, zici ca era distractiva, da-ne un exemplu, tot ce imi vine in minte e rasul ei, rasul ala nebunesc, in care i se vedea pe fata fericirea pura", spun ei.
Cel mai greu le-a fost sa vorbeasca despre momentul in care au aflat ca mama lor a murit. William avea pe atunci 15 ani, iar Harry, 12.
Ashley Gething, regizor: "Daca te numeri printre cei care au vazut funeraliile si i-ai vazut pe baieti mergand in spatele sicriului mamei lor, te-ai intrebat probabil cum Dumnezeu pot face fata tragediei. Raspunsul la aceasta intrebare e oferit in film."
Documentarul va avea premiera luni, insa doar pe micile ecrane.
"Nu trec prea multe zile fara sa ma gandesc la ea. A fost mama noastra. Inca e mama noastra. Cum ar spune orice copil, a fost cea mai buna", spun cei doi printi.
