Uniunea Europeană pregătește noi sancțiuni care ar putea opri importurile de petrol rusesc după o schimbare de poziție a Germaniei, cel mai mare client energetic al Rusiei.

Între timp, negocierile rămân blocate ambele tabere înăsprindu-și condiţiile.

Președintele Zelenski a avertizat că Ucraina va renunța la aspirația intrării în NATO, doar dacă își recuperează complet teritoriile - nu doar Donbasul, ci și Crimeea.

În schimb, neclintit pe poziția sa irațională, Vladimir Putin a cerut Occidentului să pună capăt atrocităților comise de armata ucraineană.

Boris Johnson, premierul Marii Britanii: "Am un mesaj pentru voi astăzi: Ucraina va câștiga, Ucraina va fi liberă".

A fost mesajul premierului britanic în parlamentului de la Kiev, unde a ţinut un discurs prin videoconferinţă. Şeful Executivului de la Londra a anunțat un ajutor militar suplimentar de 300 de milioane de lire sterline pentru Ucraina, acesta urmând să includă echipamente de război cibernetic și sisteme radar.

Volodimir Zelenski: "Aș dori să mulțumesc premierului britanic, Boris Johnson, și tuturor locuitorilor Marii Britanii pentru cuvintele pe care le auzim, pentru acțiunile pe care le vedem, pentru sprijinul pe care îl simțim, pentru ajutorul pe care îl primim efectiv, pentru victoria pe care o vom obține cu siguranță împreună!"

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a ţinut un discurs în Rada Supremă de la Kiev pentru prima dată de la declanșarea invaziei ruse.

Într-o schimbare semnificativă a declaraţiilor din martie, liderul ucrainean sugerează că ţara lui nu a renunţat la integrarea în NATO. Zelenski a condiţionat neutralitatea ţării sale de eliberarea întregului teritoriu al Ucrainei, inclusiv a regiunii Donbas şi a peninsulei Crimeea.


În schimb, oficialii de la Helsinki şi Stockholm dau semne că încă se mai gândesc dacă să-şi depună candidatura.

Sanna Marin premier Finlanda: "Urmează să decidem dacă depunem ori nu cererea de aderare la NATO ori continuăm pe calea actuală. Despre asta discutăm în prezent în parlament".

Magdalena Andersson, premier Suedia: "Guvernul meu şi partidele din parlamentul suedez realizăm o analiză suplimentară de securitate, ale cărei concluzii vor fi anunţate pe 13 mai. Toate opţiunile sunt luate în considerare".


Pe de altă parte, Comisia Europeană ar urma să decidă în zilele următoare al șaselea pachet de sancţiuni, inclusiv un potenţial embargo asupra achiziţionării de petrolul rusesc. O astfel de măsură ar priva Moscova de venituri considerabile, dar nu întrunește unanimitatea printre statele membre ale Uniunii Europene. De aceea, Bruxelles-ul e dispus să scutească Ungaria și Slovacia de aplicarea acestei sancţiuni, ținând cont de dependența energetică de Rusia a celor două țări.

Berlinul, în schimb, a dat asigurări că va susține un asemenea embargo.

Christian Lindner, ministrul de finanțe Germania: "Acum suntem gata, ne-am pregătit pentru a fi mai puțin dependenți de importurile de energie din Rusia. Ia ceva timp să reducem această dependență și a fost o greșeală să ajungem în această situație, dar facem progrese. Putem reduce importurile începând cu cele de cărbune, apoi de petrol".

Potrivit Institutului European de statistică, România importă 70% din petrolul necesar consumului intern, din care aproximativ o treime este petrol rusesc.

Restul este achiziţionat din Kazakhstan, Irak şi Azerbaijan. În privinţa benzinei şi motorinei, România importă din Rusia aproximativ 40% din necesar.

Pe de altă parte, miniștrii energiei din Uniune au decis să respingă pretențiile Rusiei ca importurile de energie să fie plătite în ruble.