Ucraina a piratat un submarin nuclear rusesc și a furat date care amenință poziția strategică a Kremlinului în Arctica
Ucraina anunţă că a desfăşurat, în weekend, o operaţiune majoră de piraterie informatică, prin care a furat date clasificate — instrucţiuni de luptă şi diagrame tehnice — ale unui nou submarin nuclear rus, „Kniaz Pojarski”.
Aceste informaţii dezvăluie potenţiale vulnerabilităţi şi ameninţă poziţia strategică a Kremlinului în Arctica, în contextul în care Moscova îşi intensifică prezenţa militară în regiune, relatează The Times.
Kniaz Pojarski — introdus în serviciu la sfârşitul lui iulie — este un submarin nuclear de ultimă generaţie, un element-cheie în triada nucleară rusă.
El are baza permanentă la Gadjievo, în regiunea Murmansk, şi face parte din Flota rusă de Nord.
Datele furate expun nu doar limitele acestui submarin, ci şi ale întregii flote de submersibile de tip Borei, care se află la baza poziţiei strategice a Rusiei în Arctica, potrivit cotidianului britanic.
Spionajul militar ucrainean (GUR) anunţă că între fişierele furate se află liste detaliate ale echipajelor, instrucţiuni de luptă, diagrame tehnice ale sistemelor de luptă şi măsuri de supravieţuire, calendare operaţionale şi rapoarte de inginerie.
Jurnalul de bord este un document complet care cuprinde operaţiuni de luptă şi de rutină ale navei, precizează GUR.
„Informaţiile obţinute de către ofiţerii de informaţii ne permit să identificăm caracteristicile şi limitările tehnice nu doar ale Kniaz Pojarski, ci şi ale altor submarine din Proiectul 955A, care sunt critice în menţinerea mitului imperialist al statului agresor Rusia”, precizează GUR (DIU).
Piratarea "Kniaz Pojarski" este doar ultima dintr-o serie de operaţiuni de spionaj ale Ucrainei, ţintind triada nucleară rusă.
Ce a prevăzut Operaţiunea „Pânză de Păianjen”
La începutul lui iunie, GUR a lansat Operaţiunea „Pânză de Păianjen”, un atac cu drone fără precedent împotriva aerodromurilor ruseşti, în care a distrus mai multe aeronave strategice, care fac parte din triada nucleară rusă.
„Armamentul nuclear este principalul simbol al măreţiei mondiale ruseşti”, scria la acea vreme, la Carnegie, un expert în politica nucleară rusă, Maxim Starchak.
„Operaţiunea Pânză de Păianjen a fost, fără îndoială, o lovitură aplicată mândriei Kremlinului.”
Această subminare a puterii nucleare a Rusiei intervine în contextul în care nave ruseşti şi chineze desfăşoară manevre antisubmarin la Marea Japoniei, în cadrul unor exerciţii comune planificate.
Ele intervin la doar două zile după ce preşedintele american Donald Trump a ordonat desfăşurarea a două submarine nucleare americane în „regiunile adecvate”, din apropierea Rusiei, în urma unor declaraţii controversate ale fostului preşedinte Dmitri Medvedev.
Nicio agenţie sau firmă independentă de securitate cibernetică din Occident nu a confirmat această revendicare a Ucrainei, iar Rusia nu a recunoscut în mod oficial vreo breşă.
Kniaz Pojarski este un submarin de clasa Borei‑A din cadrul Proiectului 955A — unul dintre cele mai avansate elemente ale Kremlinului din triada nucleară, dotat cu capacitate stealth, manevrabilitate şi putere înalte.
Submarinul este dotat cu 16 silozuri de rachete intercontinentale (SLBM) de tip R-30 Bulava, iar fiecare rachetă poate conţine până la zece focoase nucleare.
Triada nucleară constă în rachete balistice intercontinentale (ICBM) terestre, bombardiere strategice şi rachete balistice lansate de pe submarine (SLBM). Împreună, ele se află în centrul strategiei ruse de disuasiune nucleară.
Rusia şi-a intensificat retorica nucleară de-a lungul războiului din Ucraina, iar oficiali de rang înalt au ameninţat cu eventuala folosire a armamentului nuclear tactic, însă nu au desfăşurat armament nuclear pe teritoriul ucrainean.
Preşedintele rus Vladimir Putin sublinia luna trecută necesitatea adaptării la tendinţele mondiale militare şi consolidarea forţelor nucleare şi convenţionale ruseşti, prezentând triada ca pe „o garanţie a suveranităţii Rusiei”.
La ceremonia de dare în folosinţă a Kniaz Pojarski, Putin a anunţat că vrea să desfăşoare până la şase submarine nucleare — până în 2030 — care să fie echipate cu un vehicul submarin fără pilot cu propulsie nucleară de tip Poseidon.
De ce e atât de importantă Arctica pentru Rusia
Rusia a continuat să-şi intensifice, în ultimii zece ani, activităţile militare şi economice din Arctica. Regiunea are o importanţă strategică datorită vastelor sale resurse naturale neexploatate, dar și pentru că odată cu topirea gheţii - fenomen accentuat de încălzirea climatică - permite o rută maritimă mult mai scurtă între Asia și Europa.
În plus, noile căi de navigație permit Rusiei să ocolească mările "neprietenoase" controlate de NATO.
Rusia se confruntă însă cu o competiţie tot mai mare din partea Chinei, aliata sa, care a anunţat în 2018 planul unui „Drum Arctic al Mătăsii”. Beijingul vede, la rândul său, modificările climatice ca o oportunitate de a avea acces la rute maritime mai favorabile pentru a-și exporta bunurile.
Flota rusă a submarinelor nucleare desfăşoară cu regularitate misiuni de patrulare sub gheaţă în regiune, în cadrul unui efort de a menţine o disuasiune nucleară credibilă şi de a-şi afirma dominaţia militară.
În paralel cu această ofensivă militară, Rusia exploatează oportunitatea unor zăcăminte energetice scoase la iveală de topirea gheţii în Arctica şi se concentrează asupra petrolului, gazelor naturale şi mineralelor.
Flota rusă de Nord, care exploatează submarinele de clasa Borei, desfăşoară cu regularitate exerciţii în condiţii arctice, inclusiv misiuni de patrulare sub gheaţă.
