Ucigaşul în masă Anders Breivik, care a ucis 77 de persoane, a dat în judecată Norvegia spunând că îi încalcă drepturile
Anders Behring Breivik, extremistul care a ucis 77 de persoane în atacuri cu bombă şi cu focuri de armă în Norvegia în 2011, va cere luni unui tribunal să pună capăt izolării sale în închisoare, spunând că aceasta îi încalcă drepturile omului.
Bărbatul de 44 de ani, care înainte de atacurile sale a trimis prin e-mail copii ale unui manifest în care îşi expunea teoriile, a dat în judecată statul în încercarea de a ridica restricţiile privind corespondenţa sa cu lumea exterioară.
Breivik a ucis opt persoane cu o maşină-capcană în Oslo, apoi a împuşcat alte 69 de persoane, majoritatea adolescenţi, într-o tabără de tineret a Partidului Laburist, în cea mai mare atrocitate pe timp de pace din Norvegia.
Cazul său a reprezentat un test sumbru pentru o ţară care este încă zguduită de oroarea faptelor sale, dar care, de asemenea, s-a mândrit mult timp cu eforturile de reabilitare a sistemului său de justiţie.
Breivik îşi petrece timpul într-o secţie a închisorii de înaltă securitate Ringerike, la 70 kilometri nord-vest de Oslo - a treia închisoare în care a fost deţinut.
Zona sa dedicată include o sală de antrenament, o bucătărie, o sală de televiziune şi o baie, după cum arată imaginile dintr-o vizită efectuată luna trecută de agenţia de presă NTB. El are voie să ţină trei papagali ca animale de companie care zboară liber în zonă, a relatat NTB.
Mai mult de un deceniu de izolare "fără o interacţiune semnificativă" a avut un impact devastator, a scris avocatul lui Breivik într-un dosar depus la tribunalul districtual din Oslo.
"Acum are tendinţe sinucigaşe", a adăugat Oeystein Storrvik. "El este acum dependent de medicamentul pentru depresie Prozac pentru a trece peste zilele din închisoare".
Avocaţii care reprezintă Ministerul Justiţiei spun că Breivik trebuie ţinut separat de restul populaţiei din închisoare din cauza ameninţării continue la adresa securităţii pe care o reprezintă.
Aceştia au precizat în dosarul depus la tribunal că izolarea sa este "relativă", având în vedere că are contacte cu gardienii, un preot, profesionişti din domeniul sănătăţii şi, până de curând, un voluntar din exterior pe care Breivik nu mai doreşte să îl vadă.
De asemenea, el se întâlneşte cu doi deţinuţi timp de o oră o dată la două săptămâni.
Controlul asupra contactelor lui Breivik cu lumea exterioară este justificat de riscul ca acesta să-i inspire şi pe alţii să comită acte violente, susţin avocaţii.
"În mod specific, acest lucru se aplică contactelor cu cercurile de extremă dreapta, inclusiv cu persoanele care doresc să stabilească contacte cu Breivik ca urmare a actelor teroriste din 22 iulie 2011", au precizat aceştia în dosar.
Breivik a fost citat ca sursă de inspiraţie de Brenton Tarrant, care a ucis 51 de persoane în două moschei din Christchurch, Noua Zeelandă, în 2019.
Breivik execută o pedeapsă de 21 de ani - cea mai lungă pe care o poate impune un tribunal norvegian - care poate fi prelungită atât timp cât este considerat o ameninţare pentru societate.
Etichete: criminal, drepturi, Norvegia, ucigas in serie,
Dată publicare:
