Țintele americane, atacate de Rusia în 5 minute în cazul unui conflict nuclear

rusia, tinte, sua, rachete,
Twitter

Televiziunea de stat din Rusia a enumerat obiective militare americane care ar fi vizate de Moscova în cazul unui atac nuclear, anunţând că o rachetă hipersonică la care Rusia lucrează ar putea să lovească aceste ţinte în mai puţin de cinci minute.

Între obiectivele menţionate se află Pentagonul şi reşedinţa prezidenţială din Camp David, statul Maryland, relatează Agerpres, citând Reuters. 

Informaţiile, neobişnuite chiar şi pentru standardele uneori războinice ale televiziunii de stat ruse, au fost difuzate duminică seara, după ce preşedintele Vladimir Putin a declarat că Moscova este pregătită din punct de vedere militar pentru o criză de tipul celei a "rachetelor cubaneze" în cazul în care Statele Unite doresc aşa ceva.

Odată cu creşterea tensiunilor amplificate de teama Rusiei că Statele Unite ar putea desfăşura rachete nucleare cu rază medie de acţiune în Europa, în contextul în care un tratat pentru controlul armelor din perioada Războiului Rece se destramă, Putin a declarat că Rusia va fi obligată să răspundă prin amplasarea de rachete nucleare hipersonice pe submarine în apropierea apelor SUA.

Statele Unite afirmă că nu au planuri imediate să desfăşoare astfel de rachete în Europa şi au respins avertismentele lui Putin, apreciind că este vorba de propagandă. În prezent, SUA nu au la sol rachete nucleare cu rază medie de acţiune pe care ar putea să le amplaseze în Europa.

Citește și
Giorgia Meloni summit Malta
Giorgia Meloni renunţă la conducerea grupului Conservatorilor Europeni. Pe cine susține pentru ocuparea postului

Totuşi, decizia SUA de a se retrage din Tratatul privind Forţele Nucleare Intermediare (INF) ca urmare a unei presupuse încălcări a acestuia de către Rusia, ceea ce Moscova neagă, permite părţii americane dezvoltarea şi desfăşurarea unor astfel de rachete.

De altfel, preşedintele american Donald Trump a prezentat la 17 ianuarie noua strategie de apărare antirachetă a SUA, actualizată pentru prima dată în ultimii nouă ani şi menită să răspundă ameninţărilor reprezentate de noile arme ale Rusiei şi Chinei, dar şi de cele ale Iranului şi Coreei de Nord.

Donald Trump a insistat că sistemele americane vor fi "fără egal şi incomparabile" şi a promis că ţara sa nu va avea concurenţă în domeniu. El a declarat că prioritatea este de a detecta şi de a contracara orice ameninţare cu rachete îndreptată spre SUA înainte sau imediat după lansare, notează dpa.

Trump a afirmat de asemenea pe 17 ianuarie că SUA nu vor mai renunţa niciodată la dreptul lor de a construi capacităţi, care a fost restricţionat în trecut prin tratate cu alte state, între care Rusia.

Pentru a se apăra împotriva rachetelor lor, mai puţin sofisticate decât cele ale Rusiei şi Chinei, dar care îi ameninţă în mod direct pe aliaţii SUA, în special Europa şi Japonia, Pentagonul vizează o altă pistă de cercetare: distrugerea lor la lansare.

Sistemele actuale antirachetă sunt toate focalizate pe distrugerea rachetelor în zbor. Ţintindu-le încă de când se află în faza de accelerare, Statele Unite ar consolida apărarea aliaţilor lor şi ar descuraja ţările respective, potrivit unei noi strategii anunţate de Trump. Pentagonul doreşte de asemenea să dezvolte lasere cu care să echipeze drone şi care să permită distrugerea rachetelor balistice în faza de accelerare.

La rândul său, preşedintele Putin a declarat că Rusia nu doreşte o nouă cursă a înarmării, dar a apelat totuşi la retorica sa militară.

Unii analişti au văzut abordarea sa ca o tactică pentru a încerca să readucă Statele Unite în discuţii pe tema echilibrului strategic între cele două puteri, lucru asupra căruia Moscova a insistat mult timp, fără a obţine însă rezultatele dorite.

În emisiunea de duminică seara, Dmitri Kiseliov, prezentator al uneia dintre principalele emisiuni săptămânale pe teme politice, "Vesti Nedeli", a prezentat harta Statelor Unite şi a identificat mai multe ţinte pe care, în opinia lui, Moscova ar vrea să le lovească în cazul unui război nuclear.

Între obiectivele pe care Kiseliov le-a descris ca fiind reşedinţe prezidenţiale sau centre de comandă militare se află, printre altele, Fort Ritchie, o bază militară de instruire din Maryland, închisă în 1998, McClellan, o bază americană a Forţelor Aeriene în California închisă în 2001, şi Jim Creek, o bază navală de comunicaţii în statul Washington.

Kiseliov, apropiat Kremlinului, a spus că racheta hipersonică "Tsirkon" ("Zircon") pe care Rusia o dezvoltă ar putea lovi ţinte în mai puţin de cinci minute dacă ar fi lansată de pe submarine ruseşti.

Zborul hipersonic înseamnă, în general, o viteză de cinci ori mai mare decât viteza sunetului.

"Deocamdată, nu ameninţăm pe nimeni, dar dacă are loc o astfel de desfăşurare, răspunsul nostru va fi instantaneu ", a spus el.

Kiseliov este una dintre principalele voci antiamericane ale televiziunii de stat ruse. El a spus odată că Moscova ar putea transforma Statele Unite în cenuşă radioactivă. Contactat să comenteze afirmaţiile făcute de Kiseliov, Kremlinul a declarat că nu intervine în politica editorială a televiziunii de stat.

Abonați-vă gratuit la newsletter-ul Știrile Pro TV de pe WhatsApp. Primiți în fiecare zi cele mai importante știri pe telefon! 

Pe Instagram-ul Știrile ProTV găsiți imaginile momentului din România, dar și din lume!  

CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Știrile ProTV pentru telefoane Android și iPhone!

Articol recomandat de sport.ro
Kosovarii nu au uitat de România! Cum au reacționat după tragerea la sorți a preliminariilor Cupei Mondiale
Kosovarii nu au uitat de România! Cum au reacționat după tragerea la sorți a preliminariilor Cupei Mondiale
Citește și...
Giorgia Meloni renunţă la conducerea grupului Conservatorilor Europeni. Pe cine susține pentru ocuparea postului
Giorgia Meloni renunţă la conducerea grupului Conservatorilor Europeni. Pe cine susține pentru ocuparea postului

Premierul italian Giorgia Meloni şi-a anunţat duminică demisia anticipată din funcţia de preşedinte al grupului Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni (ECR).

 

Preşedintele Braziliei, externat după două intervenţii chirurgicale de urgenţă. „Sunt aici întreg”
Preşedintele Braziliei, externat după două intervenţii chirurgicale de urgenţă. „Sunt aici întreg”

Preşedintele Braziliei, Luiz Inacio Lula da Silva, a fost externat duminică din spitalul din Sao Paulo unde a suferit două intervenţii chirurgicale de urgenţă pentru tratarea şi prevenirea unor hemoragii craniene, relatează AFP şi Reuters.

 

Premiere în concursul Miss Franța. O stewardesă este cea mai „coaptă” candidată
Premiere în concursul Miss Franța. O stewardesă este cea mai „coaptă” candidată

Bucurie copleșitoare pentru o stewardesă din Martinica, aleasă „Miss Franța”. În vârstă de 34 de ani, Angélique Angarni - Filopon este cea mai „coaptă” candidată din istoria concursului de frumusețe din Franța.  

Recomandări
Surse | Răsturnare de situație în privința candidatului comun. Ruptura produsă deja în noul Guvern
Surse | Răsturnare de situație în privința candidatului comun. Ruptura produsă deja în noul Guvern

Candidatul comun pentru alegerile prezidențiale de anul viitor este pus sub semnul întrebării în noul Executiv.

Sebastian Burduja, triumfător pe Facebook: România exportă curent din energie eoliană, „verde și ieftină”
Sebastian Burduja, triumfător pe Facebook: România exportă curent din energie eoliană, „verde și ieftină”

România exportă din nou energie, produsă acum din centralele eoliene, afirmă ministrul de resort Sebastian Burduja, care pledează pentru acest tip de energie verde. Apa din lacurile de acumulare, pentru energia hidro, trebuie păstrată, spune el.

Dezinformări în mediul online. Reacția MApN după campania de fake news legată de „legea dronelor”. Prevederile proiectului
Dezinformări în mediul online. Reacția MApN după campania de fake news legată de „legea dronelor”. Prevederile proiectului

Apărarea și securitatea României nu sunt amenințate de Aliați și parteneri, spune răspicat MApN, care dezminte astfel dezinformările apărute pe tema modificărilor legislative în ceea ce privește apărarea spațiului aerian național împreună cu NATO.