Reuters: Republica Moldova, un cazan geopolitic unic, care mocneşte la graniţa războiului declanşat de Rusia

"Ne-am confruntat cu o explozie de ameninţări la adresa securităţii începând cu 24 februarie anul trecut", a declarat ministrul de interne Ana Revenco pentru Reuters, enumerând o serie de crize despre care spune că au asaltat naţiunea şi guvernul pro-occidental de la Chişinău după invazia Rusiei în Ucraina.

Această mică ţară europeană, o fostă republică sovietică, este un cazan geopolitic unic, scrie Reuters. Moldova are o regiune separatistă, Transnistria - o bucată de pământ care se întinde de-a lungul graniţei sale estice cu Ucraina, controlată de separatiştii pro-ruşi şi cu o garnizoană de trupe ruseşti. De asemenea, în această ţară se află regiunea semiautonomă Găgăuzia, care este, de asemenea, majoritar pro-rusă, explică agenţia internaţională de presă, potrivit News.ro.

Oficialii moldoveni descriu imaginea unei naţiuni aflate sub constanta presiune a unei campanii de dezinformare şi propagandă orchestrate de Moscova, despre care spun că este menită să destabilizeze şi să submineze guvernul preşedintei Maia Sandu, aleasă în 2020 pe baza promisiunii de a încerca să ducă ţara în Uniunea Europeană.

Ana Revenco spune că este vorba despre un "război informaţional".

"Acesta pune o presiune foarte puternică asupra rezistenţei psihologice a populaţiei", adaugă ea.

Kremlinul, care respinge acuzaţiile Chişinăului de instigare a tulburărilor, nu a răspuns la o solicitare de comentarii pentru acest articol, menţionează Reuters. "Conducerea ţării se concentrează întotdeauna pe tot ceea ce este antirusesc", a declarat luna trecută purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. "Ei alunecă în isteria antirusească", a acuzat el.Cu toate acestea, Moscova s-a arătat iritată de posibilitatea ca Republica Moldova - o ţară de 2,5 milioane de locuitori situată între Ucraina şi România, care este membră NATO - să adere la UE.

Peste 400 de amenințări cu bombă

Un presupus complot pentru o lovitură de stat a fost făcut public luna trecută de autorităţile moldovene, care au declarat că planul era ca agitatorii să intre în Moldova din Rusia şi din alte ţări din regiune şi să încerce să provoace ciocniri violente. Oficialii au expulzat săptămâna trecută doi presupuşi agenţi - neidentificaţi - în legătură cu tulburările, dar nu au oferit detalii despre amploarea planului sau dacă acesta a avut succes.

Valeriu Mija, oficial al Ministerului Apărării, a declarat că scopul complotului a fost atât de a provoca o lovitură pentru moralul ţării, cât şi de a răsturna efectiv guvernul: "Credem că acest incident face parte din războiul psihologic", a declarat el.

Între timp, falsele alerte cu bombă au devenit parte din viaţa de zi cu zi, consumând resursele oficiale, potrivit Ministerului de Interne, care spune că autorităţile au primit peste 400 de ameninţări false prin telefon sau e-mail începând din vara anului trecut, necesitând intervenţii ale unui total de 9.000 de poliţişti. Aeroportul din Chişinău, instituţiile de învăţământ, instanţele de judecată, spitalele şi centrele comerciale s-au numărat printre ţintele falselor alerte cu bombă, a precizat ministerul.

Pe de altă parte, autorităţile moldoveneşti spun că o serie de atacuri cibernetice înregistrate în ultimul an au dus la blocarea temporară a unor site-uri guvernamentale şi la piratarea telefoanelor mai multor oficiali. "Vârful a fost în luna august, atacuri în care ţintele au inclus o serie de sisteme informatice aici, în Ministerul de Interne. Pentru a ne tăia, cum spunem noi, ochii şi urechile de pe teren", spune Mija. "Dacă punem asta împreună cu alertele false cu bombă, asta ne testează foarte mult capacităţile", mărturiseşte el.

Anunțuri false de recrutare

Tensiunile tot mai mari dintre Moscova şi Occident în legătură cu Ucraina au ridicat temperatura în Moldova. Principalul partid de opoziţie, Şor, o critică pe Maia Sandu pentru că a luat partea Ucrainei, spunând că acest lucru creşte riscul ca Moldova să fie implicată în conflict. Partidul spune că a strâns 600.000 de semnături pentru a cere noi alegeri.

În timpul unui protest desfăşurat săptămâna trecută în capitala Republicii Moldova, la care au participat aproximativ 2.000 de persoane, Marina Tauber - o fostă jucătoare profesionistă de tenis devenită deputat Şor - a condus mulţimea, scandând printr-un megafon sloganuri anti-Maia Sandu. "Încearcă să implice ţara noastră în război", i-a reproşat politiciana de 36 de ani. "Noi suntem o ţară neutră şi vrem pace", le-a spus ea demonstranţilor. Mulţimea a scandat "Jos Maia Sandu!" şi "Jos dictatura!".

Oficialii din guvernul Maiei Sandu spun că vor să evite cu orice preţ să fie atraşi în conflict. Aceştia spun că o altă tactică folosită de agitatorii antiguvernamentali este aceea de a pune în circulaţie pe reţelele sociale anunţuri false de recrutare, în special pe serviciul de mesagerie Telegram, în încercarea de a răspândi anxietatea şi de a induce ideea că Moldova se îndreaptă spre război.

Trupe rusești în Transnistria

Aproximativ 1.500 de soldaţi ruşi sunt staţionaţi în Transnistria, cei mai mulţi dintre ei fiind recrutaţi pe plan local din rândul transnistrenilor cu paşapoarte ruseşti.

Noul prim-ministru moldovean Dorin Recean a declarat că trupele ruseşti ar trebui să fie retrase din regiune, în timp ce Moscova avertizează că orice atac asupra trupelor sale de acolo va fi considerat un atac asupra Rusiei.

Guvernul moldovean se confruntă cu un exerciţiu de echilibru delicat. În Transnistria se află centrala electrică de la Cuciurgan, care furnizează cea mai mare parte a energiei electrice din Moldova şi care oferă separatiştilor o influenţă imensă. Prin urmare, cele două părţi sunt blocate într-un ciclu obositor de negocieri permanente şi dependenţă reciprocă, explică Reuters.

Găgăuzia, unde majoritatea oamenilor vorbesc rusa şi limba găgăuză, asemănătoare cu turca, şi unde o statuie a lui Vladimir Lenin stă de pază în faţa Parlamentului local, este o provocare separată pentru încercările guvernului de a se opune influenţei Rusiei.

Încrederea moldovenilor în Putin a scăzut de la 60% în ianuarie 2020 la 35% când a început războiul, potrivit unui sondaj realizat luna trecută de think-tank-ul Watchdog. În Găgăuzia, această din urmă proporţie este de 90%.

"Rădăcinile noastre sunt întrepătrunse", a declarat Valentina Koroleak, jurnalistă la televiziunea publică din Găgăuzia, atunci când a fost întrebată de ce oamenii de acolo au văzut invazia Rusiei atât de diferit faţă de alte părţi ale Moldovei. "Ne-am născut în Uniunea Sovietică, am crescut cu acei clasici, cu acele cântece, cu muzica aceea", a punctat ea.

Articol recomandat de sport.ro

Ce s-a ales de fosta campioană US Open, după divorțul de Jozy Altidore, fostul atacant al lui Sunderland și Villarreal