Război în Ucraina, ziua 138. Șapte persoane au fost ucise în atacul rușilor de la Harkov

Șapte persoane au fost ucise în Harkov după ce rușii au folosit mai multe lansatoare de rachete pentru a ataca orașul, scrie Ukrinform care citează serviciul de presă al procuraturii regionale Harkov.

„Potrivit ultimelor informații, 31 de persoane, inclusiv doi copii de 4 și 16 ani, au fost rănite. Șase civili au fost uciși. Dintre care un băiat de 17 ani și tatăl său, care se aflau într-o mașină care trecea pe lângă un service de anvelope. centru care a fost atacat. Corpurile lor au fost mutilate de explozie”, au precizat autoritățile ucrainene.

Un presupus colaborator al Rusiei care a transmis informații despre pozițiile defensive ucrainene a fost arestat, a declarat Serviciul de Securitate al Ucrainei.

Individul din Odesa a fost arestat în Zaporojie în timp ce încerca să ajungă în regiunea Donețk.

Potrivit Serviciului de Securitate al Ucrainei, colaboratorul a stabilit contacte cu conducerea așa-numitei Republici Populare Donețk și a organizat o strângere de fonduri pentru armata acesteia.

Ulterior ar fi fost de acord să depună un jurământ în Donețk și ar fi trebuit să părăsească teritoriul republicii. A luat cu el informații despre apărarea și mobilizarea Ucrainei în regiunea Odesa pe care le-a primit prin contactele sale din administrația locală.

Diplomaţia ucraineană "condamnă cu fermitate" decretul preşedintelui rus Vladimir Putin care înlesneşte accesul la cetăţenia rusă pentru toţi ucrainenii, văzând în acesta "o nouă atingere la suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei", relatează AFP, citând MAE de la Kiev.

"Ministerul Afacerilor Externe condamnă cu fermitate decretul preşedintelui Federaţiei Ruse", a precizat instituţia într-un comunicat, adăugând că "decizia menţionată reprezintă o nouă atingere adusă suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Ucrainei, incompatibilă cu normele şi principiile dreptului internaţional".

Un atentat a provocat moartea unui responsabil al autorităţilor de ocupaţie ruse în regiunea ucraineană Harkov, parţial cucerită de Moscova, într-un moment în care acest tip de atacuri se înmulţesc în zonele de ocupaţie, relatează AFP.

Citată de agenţia de ştiri rusă TASS, administraţia de ocupaţie din regiunea Harkov a anunţat luni că şeful administraţiei oraşului Veliki Burluk, Evgheni Iunakov, a murit în explozia unei bombe instalate sub maşina sa.

Potrivit sursei citate, acest "act terorist" a fost comis de un grup de sabotori ucraineni infiltrat în spatele liniilor ruseşti. Data atacului nu a fost precizată.

Războiul din Ucraina ar putea dura mai multe timp decât se prevedea, însă ţările din Occident este necesar ”să continue să susţină Ucraina în toate modurile posibile”, îndeamnă luni premierul olandez Mark Rutte, aflat într-o vizită la Kiev, relatează AFP.

”Acest război ar putea să dureze mai mult timp decât prevedeam sau speram noi. Însă asta nu înseamnă că putem sta şi ne uita pasiv cum se desfăşoară. Trebuie să rămânem concentraţi şi să continuăm să susţinem Ucraina în toate modurile posibile”, îndeamnă Rutte într-o conferinţă de presă comună cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski.

Mark Rutte a efectuat o vizită la Bucea, Irpin şi Borodianka, trei oraşe situate lângă Kiev, ocupate de militari ruşi la începutul războiului şi care au devenit un simbol al atrocităţilor pe care acestea le-au comis în Ucrana.

El anunţă trimiterea în Ucraina a unor sisteme de artilerie suplimentare, cu rază lungă de acţiune şi a unui ajutor financar în valoare de 200 de milioane de euro.

Un activist din Rusia a fost amendat cu 30.000 de ruble din cauză că a pus între ghilimele termenul de „operațiune specială militară”, potrivit Meduza.

Instanța și-a justificat decizia prin faptul că acesta „a izolat cu ghilimele cuvintele: operațiune specială militară”, lucru care „mărturisește cu siguranță sensul ironic, opus și disprețuitor” al termenului folosit.

Președintele Vladimir Putin a semnat un decret ce face mai ușor de obținut cetățenia rusă pentru ucraineni, transmite guvernul rus.

Încă cinci cadavre au fost găsite în Chasiv Yar. Acestea încă nu au fost recuperate, însă totalul persoanelor decedate ajunge la 29, transmite Serviciul de Stat pentru Situații de Urgență al Ucrainei.

Președintele rus Vladimir Putin și omologul său belarus Aleksandr Lukașenko au discutat despre posibile măsuri comune care ar putea fi luate ca răspuns la decizia Lituaniei de a interzice tranzitul de bunuri rusești către Kaliningrad, a informat, luni, Kremlinul.

Cei doi lideri au convenit, de asemenea, să consolideze relațiile ruso-belaruse în domeniile comerțului și economiei.

Anterior, guvernatorul din Kaliningrad, Anton Alikhanov, a avertizat că Moscova ar putea lua măsuri de represalii împotriva Lituaniei ca răspuns la blocarea tranzitului. Cu toate acestea, Vilnius a declarat fără echivoc că nu face decât să aplice sancțiunile europene, subliniind că problema este între Rusia și Uniunea Europeană, nu între Lituania, notează Baha.com.

Uniunea Europeană a anunţat luni întărirea cooperării cu Republica Moldova pentru a o ajuta să controleze frontiera cu Ucraina şi să prevină riscul de trafic de arme din această ţară aflată în război, europenii îngrijorându-se de pericolul de a vedea deturnat materialul militar furnizat de occidentali, transmite AFP, citată de Agerpres.

Comisarul europan însărcinat cu Afaceri Interne Ylva Johansson anunţă înfiinţarea unui ”hub de susţinere a securităţii interne şi gestionare a frontierelor Republicii Moldova”, un standidat la aderarea la Uniunea Europeană (UE), într-o reuniune, la Praga, a miniştrilor europeni ai Afacerilor Interne cu omologii lor moldovean şi ucrainean.

La prima reuniune, prevăzută luni şi dedicată problemei traficului cu arme de foc, participă 12 state membre.

Într-o întorsătură misterioasă a evenimentelor, consiliul de organizare al parlamentului rus a declarat că ia în considerare convocarea unei reuniuni extraordinare.

Camera inferioară a parlamentului a declarat că există "probleme care necesită soluții urgente" și necesitatea de a lua în considerare "inițiative guvernamentale".

Reuniunea ar putea fi convocată vineri, dar nu este clar ce anume se va discuta.

Membrii Consiliului s-au întâlnit astăzi pentru a discuta despre reuniune, dar nu a existat o traducere publică în direct și nu a fost publicată nicio ordine de zi, potrivit Sky News. 

Autorităţile ucrainene au cerut luni populaţiei care se află în continuare în zonele ocupate de trupele ruse în regiunile Herson şi Zaporojie (sudul Ucrainei) să părăsească de urgenţă aceste teritorii pentru a nu fi afectată de contraofensiva pe care Kievul intenţionează să o lanseze pentru a le recuceri, relatează EFE şi Unian, citate de Agerpres.

Vicepremierul ucrainean pentru reintegrarea teritoriilor temporar ocupate, Irina Vereşciuk, i-a îndemnat pe locuitorii din zonele capturate de trupele Moscovei 'să se evacueze cât mai curând posibil cu orice mijloace disponibile' în legătură cu o preconizată 'contraofensivă'.

Vereşciuk a lansat acest apel către populaţie în timpul unui program informativ maraton difuzat zilnic de toate televiziunile ucrainene, potrivit agenţiilor de presă locale.

Regiunile Herson şi Zaporojie, unde se află cea mai mare centrală nucleară din Europa, au fost parţial ocupate de forţele ruse la scurt timp după începerea invaziei Rusiei în Ucraina la 24 februarie.

Adjunctul șefului administrației militaro-civile din Herson, Kirill Stremousov, l-a acuzat, luni, pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski și regimul său că profită de pe urma războiului actual din țară.

"Timp de opt ani, conducerea politică a Ucrainei a făcut bani pe seama sângelui și a războiului din Donbas, iar liderii actuali fac bani din acest război", a declarat Stremousov pentru RIA Novosti, citată de Baha.com.

Anterior, Zelenski a susținut că Ucraina are nevoie de o "investiție colosală" pentru a reconstrui cele mai elementare instituții democratice distruse de război, în timp ce Washingtonul a anunțat fonduri suplimentare de 820 de milioane de dolari pentru Kiev în materie de asistență pentru securitate, totalizând un ajutor de aproximativ 7,6 miliarde de dolari pentru Ucraina de la începutul războiului.

Ministerul ucrainean al Energiei și cel al Afacerilor Externe s-au declarat "profund dezamăgiți" de decizia Canadei de a returna Germaniei o turbină Siemens reparată, utilizată pentru gazoductul Nord Stream 1.

Declarația, publicată pe site-ul Ministerului Energiei al Ucrainei, a cerut guvernului canadian să revină asupra deciziei sale și a afirmat că returnarea turbinei ar echivala cu adaptarea sancțiunilor impuse Moscovei "la mofturile Rusiei", notează Al Jazeera.

Ambasadorul Republicii Populare Lugansk la Moscova, Rodion Miroshnik, a declarat, luni, că doar detașamentele trimise împiedică dispersarea batalioanelor ucrainene care apără orașul Siversk.

"Doar detașamentele rețin dispersarea batalioanelor din Siversk (...) Unitățile ucrainene mai mult sau mai puțin antrenate au fost duse în suburbii sau mai departe, spre Sloviansk. Militanții Azov, Sectorul de Dreapta și alte formațiuni naționale s-au stabilit la periferia vestică și împușcă literalmente 'frații' atunci când încearcă să fugă din oraș", a declarat el.

Ministrul ucrainean al Apărării a declarat că sistemele de rachete de artilerie de mare mobilitate (HIMARS) donate de Occident fac o diferență "uriașă" pe câmpul de luptă, după ce un oficial american de rang înalt a declarat că administrația Biden va trimite încă patru HIMARS ca parte a unui pachet de arme de 400 de milioane de dolari.

"HIMARS au făcut deja o diferență uriașă pe câmpul de luptă", a scris Oleksii Reznikov pe Twitter.

"Mai multe dintre ele, precum și muniție și echipament, ne vor spori forța și vor ajuta la demilitarizarea statului terorist. Apreciez foarte mult eforturile depuse de președintele Joe Biden și de secretarul american al Apărării pentru a sprijini lupta Ucrainei pentru libertate!", a adăugat el.

Oficialul a declarat că noul pachet de armament va include patru HIMARS suplimentare și mai multă muniție, ceea ce va ridica la 12 numărul total al acestor sisteme trimise în Ucraina.

Comunitatea internațională a realizat că pedepsirea Rusiei pentru crimele sale în Ucraina este o chestiune de "securitate globală", a precizat președintele Ucrainei.

"Terorismul rusesc a depășit de mult linia dincolo de care a devenit evident pentru mulți din lumea civilizată că este o chestiune de securitate globală să pedepsim Rusia, un stat terorist, pentru tot ceea ce a făcut împotriva Ucrainei și a ordinii juridice internaționale", a subliniat el.

Zelenski a mai precizat că ofițerii ucraineni de aplicare a legii înregistrează cu atenție acțiunile criminale rusești, adăugând că toți cei care au participat la atacurile împotriva civililor vor fi găsiți și judecați, notează Baha.com.