Primul presedinte sud-american condamnat pentru genocid. Rios Montt, 80 de ani de inchisoare
Justitia din Guatemala l-a condamnat vineri pe fostul dictator Efrain Rios Montt, in varsta de 86 de ani, la 80 de ani de inchisoare, 50 pentru genocid si 30 pentru crime de razboi, relateaza AFP.
"Actele lui Jose Efrain Rios Montt corespund genocidului (...) iar pedeapsa care ii corespunde trebuie aplicata", a declarat judecatoarea Jazmin Barrios in cursul lecturii verdictului la care acuzatul poate face apel.
Imbracat intr-un costum sobru, fostul dictator a ascultat impasibil anuntul verdictului. Judecatoarea a mai solicitat revocarea plasarii sale in domiciliu fortat care a inceput in 2012 si incarcerarea acestuia.
In cursul presedintiei sale intre 1982 si 1983, scurta insa foarte dura, au fost executate cele mai grave crime impotriva indigenilor din timpul razboiului civil care a durat 36 de ani. Jose Efrain Rios Montt este primul presedinte sud-american care este condamnat pentru genocid.
Instanta s-a retras vineri dimineata pentru a delibera asupra culpabilitatii fostului dictator dupa o ultima depozitie a celuilalt acuzat in acest caz, fostul sef de informatii Jose Mauricio Rodriguez. "In cursul dezbaterilor nu a fost prezentat niciun document care sa indice: Mauricio Rodriguez a cerut uciderea cuiva (...), a cerut incendierea unei case sau a comis cutare aberatie", a pledat fostul general Rodriguez in ultima sa declaratie.
Anterior, principalul acuzat si-a declarat nevinovatia. "Nu am avut niciodata intentia, obiectivul de a distruge o etnie (...). Nu am comis genocid", a declarat ferm Rios Montt, asigurand ca a fost foarte ocupat cu activitatea sa ca sef de stat si nu a avut controlul asupra fortelor militare.
Cei doi fosti generali sunt judecati de la 19 martie pentru masacrarea de catre armata a 1.771 de indieni de etnie maya si ixil in districtul Quiche (nord), sub regimul lui Rios Montt.
Sub autoritatea acestui fost dictator, venit la putere printr-o lovitura de stat in 1982 si indepartat in acelasi fel anul urmator, armata a aplicat politica "pamantului parjolit" la adresa comunitatii indiene suspectate ca ar fi sustinut forte de gherila de stanga.
