Prima reacție de la Moscova după ce a fost emis mandat de arestare pe numele lui Vladimir Putin
Diplomaţia rusă a denunţat vineri deciziile "lipsite de sens" şi "insignifiante" ale Curţii Penale Internaţionale (CPI) după anunţul privind emiterea unui mandat de arestare împotriva preşedintelui rus Vladimir Putin pentru crimă de război.
"Deciziile Curţii Penale Internaţionale sunt lipsite de sens pentru ţara noastră, inclusiv din punct de vedere juridic", a reacţionat pe Telegram purtătoarea de cuvânt a diplomaţiei ruse, Maria Zaharova, fără să se refere în mod explicit la Vladimir Putin în mesajul său.
"Rusia nu este parte a Statutului de la Roma al Curţii Penale Internaţionale şi nu are nicio obligaţie în virtutea acestuia", a subliniat Zaharova, adăugând că Moscova "nu cooperează" cu CPI.
Ea a avertizat că "mandatele de arestare emise de Curtea Penală Internaţională vor fi insignifiante din punct de vedere juridic" pentru Rusia.
Medvedev compară mandatul de arestare al CPI împotriva lui Putin cu hârtia igienică
Fostul preşedinte rus Dmitri Medvedev a comparat mandatul de arestare emis de Curtea Penală Internaţională (CPI) împotriva lui Vladimir Putin cu hârtia igienică.
"Curtea Penală Internaţională a emis un mandat de arestare împotriva lui Vladimir Putin. Nu mai este nevoie să explic unde trebuie folosită această hârtie", a scris el pe Twitter în engleză, terminându-şi mesajul cu un emoticon simbolizând hârtia igienică.
La rândul său, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a spus că mandatul de arestare emis de CPI nu are nicio valoare juridică, deoarece Rusia nu recunoaşte acest tribunal.
Statutul de la Roma este textul fondator al Curţii Penale Internaţionale, care îşi are sediul la Haga, în Ţările de Jos.
Ce acuzații i se aduc lui Vladimir Putin
"Astăzi, 17 martie 2023, Camera preliminară II a Curţii Penale Internaţionale a emis mandate de arestare împotriva a două persoane în legătură cu situaţia din Ucraina: dl. Vladimir Vladimirovici Putin şi dna Maria Alekseievna Lvova-Belova", comisarul prezidenţial pentru drepturile copilului în Rusia, a precizat CPI într-un comunicat.
Vladimir Putin "este prezumat responsabil de crimă de război privind deportarea ilegală a populaţiei (copiilor) şi de transfer ilegal al populaţiei (copiilor) din zonele ocupate ale Ucrainei în Federaţia Rusă", a adăugat instanţa.
"Crimele ar fi fost comise pe teritoriul ucrainean ocupat cel puţin începând din 24 februarie 2022", indică în continuare CPI, subliniind că există "motive rezonabile de a crede că dl.Putin este personal responsabil de crimele menţionate mai sus".
New York Times relatase luni că CPI se pregăteşte să lanseze urmăriri penale împotriva unor suspecţi ruşi pentru transferul de copii în Rusia şi pentru lovituri deliberate asupra infrastructurilor civile în Ucraina.
Procurorul CPI, Karim Khan, a declarat mai devreme luna aceasta, după o vizită în Ucraina, că presupusele răpiri de copii fac "obiectul unei anchete prioritare".
CPI, creată în 2002 pentru a judeca cele mai grave crime comise în lume, anchetează de peste un an eventuale crime de război sau crime împotriva umanităţii comise în cursul ofensivei ruse.
Nici Rusia şi nici Ucraina nu sunt membre ale CPI, dar Kievul a acceptat competenţa Curţii pe teritoriul său şi colaborează cu procurorul acestei instanţe de la Haga.
Moscova a negat în mod repetat acuzaţiile de atrocităţi comise de forţele sale în cadrul 'operaţiunii speciale militare', aşa cum numeşte ea invazia în Ucraina, pe care a declanşat-o la 24 februarie 2022, în ceea ce Occidentul şi Kievul numeşte o agresiune neprovocată şi nejustificată.
Experţii recunosc că este puţin probabil ca Rusia să-i predea CPI pe suspecţi, notează AFP.
