Presa franceză, după violențele provocate de protestatarii furioși: ”Gustul amar al eșecului”
Parisul a dat în clocot, joi seara, când mii de protestatari, majoritatea foarte tineri și cu fețele mascate, au devastat și incendiat magazine și mașini și s-au angajat în confruntări violente cu forțele de ordine.
Cel puțin 310 manifestanți au ajuns în arest. Pretextul a fost controversata, dar necesara reformă a sistemului de pensii.
Furia a atins cote fără precedent după ce președintele Emmanuel Macron a forţat adoptarea legii prin angajarea răspunderii guvernului, fără un vot în camera inferioară a parlamentului.
Alegeri 2024
11:07
Emil Boc susține că a votat pentru un lider priceput „care şi-a pus ţara pe primul loc”: „Să îl alegem pe cel mai bun”
11:00
Elena Lasconi, după vot: Am votat cu încrederea că vom avea o Românie pentru toți
10:53
Mircea Geoană: „Este datoria mea să votez. Alegeți cei mai competenți oameni pe care îi găsiți pe buletinele de vot”
10:22
Klaus Iohannis nu a făcut declarații la secția de votare. Mesaj scurt pentru români: „Să poftească toţi la vot!”
Spre seară, prostestatarii au început să se adune în centrul Parisului, în apropiere de Palatul Bourbon, sediul Adunării Naționale - camera inferioară a parlamentului. După câteva ore, majoritatea manifestanților s-au retras. A rămas însă un nucleu dur de vreo 6.000 de indivizi puși pe violente și distrugeri.
Au incendiat pubele și paleţi din lemn şi au aruncat cu diverse obiecte în forţele de ordine. Îndârjirea lor amintea frapant de protestele vestelor galbene, care au agitat Franța zeci de săptămâni la rând, înaintea pandemiei
În jurul orei locale 20, forțele de ordine au decis să evacuze Place de la Concorde, după ce a izbucnit un foc pe șantierul de restaurare a Obeliscului. Poliţia a apelat la tunuri cu apă şi gaze lacrimogene pentru a-i dispersa pe protestatari.
S-a ajuns la aceste excese după ce șefa guvernului a anunţat că-şi va asuma răspunderea şi va trece prin parlament - fără vot - controversată reforma a pensiilor, prin invocarea articolului 49, paragraful 3 al Constituției.
Nouă lege prevede creșterea graduală a vârstei de pensionare de la 62 la 64 de ani. Și, de când a fost readusă pe agendă, sindicatele au organizat cel puțin 8 zile de greve și mobilizare pe străzile marilor orașe. Totuși, la ultimele „ediții”, mobilizarea scăzuse semnificativ.
Târziu, în noapte, șefa guvernului francez a mers în studioul postului TF1 să explice de ce a recurs la acest demers riscant.
Elisabeth Borne, premierul Franței: ”Împreună cu președintele ne-am dorit să avem un vot. Nu eram furioasă, ci șocata! Nici măcar nu am putut să mă fac auzită printre țipete, scandări ale parlamentarilor NUPES (partidul de stânga) și ale deputaților din Reunirea Națională (partidul de dreapta). Loveau cu pumnii în mese și urlau, nu aveam cum să ne facem auziți. Vă reamintesc că Parlamentul, Adunarea Naţională, este locul unde ar trebui să dezbatem. Unii dintre ei au spus clar că vor haos în Parlament și în stradă.”
Până acum, în general, presa franceză a explicat necesitatea reformării sistemului de pensii. Însă, după turnura luată de procedura legislativă, jurnaliștii sancționează aspru măsura de asumare a răspunderii.
"Gustul amar al eșecului", ”O dovadă de slăbiciune”, ”Câştig politic zero, cost social major" - sunt doar câteva dintre titlurile ziarelor franceze, ale căror verdicte oscilează între "tactică eșuată" și "simbol al singurătății lui Macron".
"În politică, uneori e mai bine să cazi cu onoare decât să treci în forţă şi fără glorie, riscând să arunci benzină peste incendiul social", scrie un editorialist, după ce guvernul a constatat că nu are majoritate să treacă cea mai importantă reformă a celui de al doilea mandat prezidențial al lui Macron.
Subiectul este analizat și de presă internațională.
"Republica blocată", titrează Die Zeit, potrivit căruia "există reforme din care un guvern nu-şi revine niciodată".
Utilizarea articolului 49 paragraful 3 simbolizează "eşecul politicii şi o criză instituţională profundă", consideră și publicația spaniolă El Pais.
