Neutralitatea elvețiană, prevăzută mai clar în Constituție. Pro Suisse a strâns semnături pentru un referendum

„Am strâns aproape 100.000 de semnături (...). La 11 aprilie vom depune iniţiativa la Cancelaria federală. Până atunci vom continua să strângem semnături”, a anunțat într-un interviu Walter Wobmann, relatează RFI, preluat de news.ro

Elveţienii ar urma astfel să fie chemaţi să se pronunţe prin vot asupra neutralităţii ţării lor, în contextul în care Războiul din Ucraina a redeschis o dezbatere cu privire la gradul cooperării cu NATO a acestei ţări alpine şi la adoptarea unor sancţiuni impuse Moscovei.

Neutralitatea elveţiană, înţeleasă în fel și chip în străinătate, a provocat numeroase dezbateri în contextul unor războaie în curs, ca invazia rusă, fiecare partid intrepretând această neutralitate după cum doreşte.

Elveţia, care nu face parte din UE, s-a arătat inflexibilă în privinţa neutralităţii sale militare, însă a adoptat sancţiunile impuse Rusiei de către Bruxelles, o decizie denunţată aprig de principalul partid, UDC (dreapta radicală).

Moscova critică, la rândul său, adoptarea sancţiunilor UE de către Elveţia şi refuză de atunci ca negocieri ONU cu privire la Siria să mai aibă loc la Geneva.

„Prin adoptarea sancţiunilor UE impuse Rusiei, ne-am barat drumul. În ochii ruşilor, nu mai suntem neutri” subliniază în acest interviu Walter Wobmann, un fost deputat UDC.

Constituţia federală elveţiană prevede ca Guvernul şi Parlamentul să vegheze la ”păstrarea neutralităţii”, însă Pro Suisse vrea mai mult.

În proiectul său de referendum, denumit în Elveţia „iniţiativă populară”, formaţiunea cere ca Constituţia să garanteze faptul că neutralitatea să fie „armată şi perpetuă” şi să fie aplicată „în permanenţă şi fără excepţie”.

Măsuri de coerciţie nemilitară - adică sancţiuni - ar urma să fie interzise, în cazul în care nu sunt decise de către ONU.

Pro Suisse, care se opune oricărei apropieri de NATO, vrea ca Constituţia să interzică Elveţiei să adere la orice alianţă militară sau de apărare, mai puţin în cazul unui atac militar direct împotriva ţării.

„Numai atunci când suntem în mod direct atacaţi ne putem alia cu alţii. Dacă suntem transformaţi în pate la război, trebuie să ne apărăm”, consideră Walter Wobmann.

După depunerea semnăturilor necesare în vederea verificării de către Cancelarie, de obicei trec mai multe luni sau ani înainte ca referendumul să aibă loc.

Articol recomandat de sport.ro

Maya Jama a ”rupt” internetul cu ultima postare, după ce Ruben Dias s-a afișat cu noua iubită