Război în Ucraina, ziua 93. Presa: Kremlinul ar lua în calcul un nou asalt asupra Kievului

Oficialii ucraineni neagă faptul că orașul Severodonețk din Lugansk este înconjurat, dar au recunoscut că forțele ruse dețin o parte a orașului.

"Orașul nu este închis și nu este înconjurat. Luptele continuă", a declarat Serhiy Hayday, șeful administrației militare a regiunii Luhansk, într-un interviu. Armata rusă „a intrat doar la periferia orașului”, a susținut el, citat de CNN.

Zelenski consideră că războiul s-ar putea termina în câteva săptămâni, dacă lumea ar fi unită. 

„Dacă lumea este cu adevărat unită și sinceră cu privire la această agresiune rusă împotriva statului nostru suveran, viteza de încheiere a acestui război se va măsura în săptămâni. Săptămâni, nici măcar luni”, a transmis Zelenski într-un mesaj adresat Comunitații de Politică Externă a Indoneziei, notează Pravda. 

Pentagonul nu exclude posibilitatea de a oferi armatei ucrainene lansatoare multiple de rachete pentru a contracara avansul trupelor ruse în estul Ucrainei, aşa cum a relatat mai devreme postul CNN, transmite vineri agenţia EFE.

Confirmarea că un astfel de ajutor militar este luat în calcul la Washington a venit din partea purtătorului de cuvânt al Pentagonului, John Kirby, care a menţionat la o conferinţă de presă că Departamentul american al Apărării are cunoştinţă de faptul că armata ucraineană are nevoie de sisteme de artilerie cu rază lungă de acţiune după ce Rusia şi-a concentrat ofensiva militară în partea de est a Ucrainei şi a început să facă progrese acolo, conform Agerpres.

Fără a preciza totuşi dacă în final va fi furnizat Ucrainei acest tip de armament cerut insistent de Kiev, John Kirby a spus că ucrainenii au cerut ''în privat şi public'' sisteme de lansatoare multiple de rachete, adăugând că Pentagonul are o ''comunicare constantă cu ei asupra nevoilor lor'' privind armamentul.

Biserica Ortodoxă a Ucrainei, până acum subordonată Patriarhiei Ruse, anunţă ruperea de aceasta

Biserica Ortodoxă ucraineană, subordonată până în prezent Patriarhiei Ruse, a anunţat vineri ruperea de aceasta, după ce Rusia a invadat Ucraina, declarându-şi "deplina independenţă", relatează AFP.

"Nu suntem de acord cu patriarhul Rusiei, Kirill, în ceea ce priveşte războiul în Ucraina", a explicat într-un comunicat Biserica Ortodoxă ucraineană, la finalul conciliului consacrat "agresiunii" ruse împotriva ţării sale, pronunţând "deplina independenţă şi autonomie a Bisericii Ortodoxe ucrainene".

În afară de Biserica Ortodoxă ucraineană, care era până acum subordonată canonic Patriarhiei Ruse, în Ucraina mai există şi Biserica Ortodoxă a Ucrainei, care şi-a obţinut autocefalia în 2019, amintește Agerpres.

Doi oficiali ruși, despre care s-a spus că au semnat un apel adresat președintelui Putin, prin care i se cerea încetarea războiului din Ucraina, au negat că au făcut acest lucru, la scurt timp după ce colegul lor, cel care a anunțat public apelul, a fost numit trădător și escortat de la o întâlnire de nivel înalt.

Parlamentarii Natalya Kochugova și Aleksandr Sustov au fost, potrivit lui Leonid Vasyukevich, doi dintre cei patru oficiali care au semnat un apel către Putin, îndemnându-l să oprească războiul de luni de zile din Ucraina și să retrage trupele din țară, conform Newsweek.

Incidentul a stârnit agitație, guvernatorul regiunii, Oleg Kozhemyako, numindu-l pe Vasyukevici „trădător”. 

Potrivit postului de știri RadioFreeEurope, Sustov a negat că a semnat apelul către Putin, cerând încetarea războiului. El a declarat că are o anumită părere despre "operațiunea specială, dar nu am semnat declarația”.

Agenția de stat Interfax a raportat că Kochugova a negat și el că a semnat apelul.

Pedeapsa cu moartea este luată în considerare pentru luptătorii din Marea Britanie și Maroc capturați de ruși  

Doi cetățeni britanici și un marocan, care au luptat de partea ucraineană în regiunea Donbas de est a țării, ar putea fi pedepsiți cu moartea, au declarat rebelii susținuți de ruși, citați de agenția de presă rusă Interfax, notează BBC.

Viktor Gavrilov, un oficial al autoproclamatului parchet al Republicii Populare Doneţk (DNR), spune că o anchetă penală „a fost finalizată” şi – ţinând cont de faptul că este în desfăşurare un război – acuzatul poate primi pedeapsa capitală.

Gavrilov i-a identificat pe cei doi britanici capturați drept Shaun Pinner și Andrew Hill, în timp ce cetățeanul marocan a fost numit Sadun Brahim.

DNR ar fi introdus pedeapsa cu moartea pe teritoriul confiscat din Ucraina în 2014.

Conducerea Federaţiei Ruse se pare că nu a abandonat ideea de a captura capitala Ucrainei, relatează vineri Ukrainska Pravda, citând publicaţia independentă rusă Meduza.io, potrivit căreia Kremlinul încă mai crede că armata rusă poate să câştige războiul în Ucraina.

În ciuda faptului că, în mod clar, rezultatele armatei ruse nu sunt în conformitate cu planurile iniţiale ale Moscovei, Kremlinul discută din nou despre un posibil atac asupra Kievului şi chiar speră la o victorie pe scară largă în războiul declanşat în Ucraina, comentează jurnaliştii de la Ukrainska Pravda, conform Agerpres.

Pe fondul unui avans neînsemnat în Donbas, administraţia preşedintelui rus Vladimir Putin consideră că "poate duce războiul din Ucraina până la victorie" în câteva luni, relatează Meduza.io, citând două surse apropiate Kremlinului şi o sursă din administraţia prezidenţială de la Moscova.

Potrivit acestora, "programul minim" pentru "declararea victoriei" la sfârşitul lunii mai 2022 este considerat de Kremlin ca fiind capturarea de către trupele ruse a întregului teritoriu al regiunilor Doneţk şi Lugansk, unde în prezent au loc lupte înverşunate.

Sursele publicaţiei Meduza.io - declarată "agent străin" de către autorităţile ruse - susţin că Kremlinul nu a renunţat la ideea de a prelua sub control capitala ucraineană Kiev. Astfel, "programul maxim" ar viza în continuarea ocuparea capitalei ucrainene.

"Oricum îi vom bate pe ucraineni. Cel mai probabil, până în toamnă totul se va termina", a declarat una dintre sursele publicaţiei Meduza.io, citată de media ucrainene.

Budapesta: Un oficial ucrainean sugerează că ''ceva s-ar putea întâmpla'' cu conducta ce aprovizionează Ungaria cu petrol rusesc

Declaraţiile recente ale unui consilier din Ministerul ucrainean al Energiei despre conducta petrolieră ce aprovizionează Ungaria cu petrol din Rusia sunt ''şocante şi inacceptabile'', a transmis vineri un secretar de stat din Ministerul de Externe ungar, relatează agenţia MTI.

Ungaria se opune unui embargo petrolier european împotriva Rusiei cerut de Ucraina. În acest context, un consilier din Ministerul ucrainean al Energiei a sugerat recent că ''ceva s-ar putea întâmpla'' cu conducta care trece pe teritoriul Ucrainei (oleoductul Drujba) şi care aprovizionează Ungaria cu petrol rusesc, conform Agerpres.

După această declaraţie, secretarul de stat din MAE ungar Tamas Menczer a anunţat pe Facebook că a discutat cu ambasadorul ucrainean Lyubov Nepop, căruia i-a transmis că afirmaţiile respectivului oficial de la Kiev sunt inacceptabile, amintindu-i totodată de ajutorul umanitar oferit de Ungaria refugiaţilor ucraineni.

Potrivit Reuters, statele din UE se îndreaptă spre un acord asupra unui embargo petrolier împotriva Rusiei, care deocamdată ar urma să excludă petrolul livrat prin conducte, astfel încât măsura să fie acceptată de Ungaria şi de celelalte state membre care nu au ieşire la mare şi ar fi afectate mai sever de un embargo complet. Conform unor surse europene, un acord ar putea fi obţinut la summitul european din 30-31 mai.

Sprijinirea Ucrainei cu tancuri și avioane este o decizie complet legală, spune ministrul de Externe britanic, Liz Truss.  Aflată la Praga , ea a negat că a existat un acord care interzice membrilor NATO să furnizeze arme grele Ucrainei, notează Nexta.

ONU: 8.766 de victime civile în Ucraina din 24 februarie

Potrivit agenției ONU, din 27 mai, cel puțin 4.031 de civili au murti și 4.735 sunt răniți. Agenția consideră că cifrele reale sunt considerabil mai mari. Oficialii ucraineni au spus că până la 22.000 au fost uciși doar în Mariupol.

Alimentarea cu electricitate și gaz a fost restabilită în toată regiunea Kiev. Kyrylo Timoșenko, șef adjunct de personal al președintelui Volodimir Zelenski, a declarat că restabilirea alimentării cu energie electrică și gaze a fost finalizată în regiunea Kiev, iar serviciul mobil a fost restabilit cu 76%.

Fostul președinte al Curții Constituționale este căutat după ce ar fi părăsit ilegal Ucraina. Procuratura Generală suspectează că Oleksandr Tupytsky, fostul președinte al Curții Constituționale, a trecut ilegal granița cu Ucraina pe 17 martie și se află acum în Austria.

Conform legii marțiale, bărbaților ucraineni cu vârsta cuprinsă între 18 și 60 de ani le este interzis să părăsească țara. Tupytsky are 59 de ani, conform The Kyiv Independent.

Agenția BucPress transmite că Forțele Armate ale Ucrainei au doborât o rachetă care zbura deasupra regiunii Cernăuți.

Șeful Administrației Militare Cernăuți, Serhii Osaciuk, a transmis că racheta care zbura deasupra Bucovinei de Nord a fost doborâtă de un avion de vânătoare. El a îndemnat bucovinenii să nu ignore sirena și să se ascundă în adăposturi.

Acesta este primul caz de doborâre a unei rachete ruse în regiunea Cernăuți. Agenția precizează că racheta a fost interceptată deasupra comunei Vikno, raionul Cernăuți.

Aproape trei milioane de refugiaţi ucraineni au ajuns în ţări europene care nu au frontieră cu Ucraina

Aproape trei milioane de refugiaţi ucraineni au părăsit ţările de la frontiera cu Ucraina, unde au fugit imediat după invazia rusă, pentru a se deplasa apoi spre alte state europene care nu sunt vecine cu Ucraina, a indicat vineri Înaltul Comisariat al ONU pentru Refugiaţi (UNHCR), citat de AFP.

În total, 6.659.220 de ucraineni au fugit din ţara lor de la invazia rusă începută la 24 februarie, potrivit cifrelor UNHCR. Printre aceştia, peste 3,5 milioane s-au îndrept spre vest, în Polonia,c onform Agerpres.

"Conform ultimelor cifre de care dispunem, 2,9 milioane de refugiaţi s-au deplasat dincolo de ţările vecine Ucrainei", a afirmat Shabia Mantoo, purtătoare de cuvânt a UNHCR, în cursul unei conferinţe de presă la Geneva.

The Kyiv Independent a transmis că rușii spun că părțile ocupate ale regiunilor Herson și Zaporojie vor trece la codul telefonic rusesc. Agenția de presă controlată de Kremlin, Ria Novosti, a raportat, citând ocupanții ruși din regiuni, că un nou operator de telefonie mobilă a început să lucreze în teritoriile ocupate.

Cel puțin 10 morți și 35 răniți într-un atac cu rachete rusești în regiunea Dnipropetrovsk. Hennadiy Korban, șeful centrului Forțelor Teritoriale de Apărare din Dnipro, a declarat vineri că Rusia a tras trei rachete în regiunea Dnipropetrovsk.

Un grup de politicieni care reprezintă Partidul Comunist în regiunea Primorye din Rusia i-au cerut președintelui Vladimir Putin să “oprească operațiunile militare în Ucraina și să retragă toate trupele din țară”.

Leonid Vasyukevich, membru al Adunării Legislative regionale, a citit declarația la o ședință susținută de parlamentari pe 27 mai, conform Radio Free Europe.

Declarația spune că, deoarece trupele ruse suferă pierderi semnificative în Ucraina și că nu există nicio modalitate de a obține vreun succes prin mijloace militare.

"Înțelegem că dacă țara noastră nu oprește operațiunea militară, vor fi mai mulți orfani în țară. În timpul operațiunii militare, tineri mor sau devin invalizi, în timp ce aceștia ar putea fi foarte folositori pentru țara noastră", se arată în comunicat.

Vasyukevich a spus că declarația a fost semnată de el și colegii săi Gennady Shulga, Natalya Kochugova și Aleksandr Sustov.

Serviciile de informaţii ucrainene estimează că războiul cu Rusia s-ar putea prelungi cel puţin până la sfârşitul anului, întrucât preşedintele rus Vladimir Putin nu este dispus să renunţe la planurile sale de cucerire şi acceptă o confruntare prelungită cu Ucraina, relatează agenţia EFE.

''Putin nu renunţă la planurile sale, acest război se va prelungi'', a declarat vineri în faţa presei Vadim Skibiţki, responsabil al serviciului ucrainean de informaţii militare, conform Agerpres.

Acesta a susţinut că Putin nu a vrut să-i asculte pe cei care au încercat să-l descurajeze să pornească războiul şi acum nu-i ascultă nici pe cei care doresc oprirea acestui război. ''El nu are încredere în nimeni, nu ascultă pe nimeni. Are propriile planuri de restaurare a imperiului rus. Planul său este să guverneze Rusia până la moartea lui, a exclus un scenariu despre un succesor'', a adăugat responsabilul ucrainean citat.

Potrivit acestuia, planul militar al Rusiei pe termen scurt este să încercuiască armata ucraineană în Donbas şi să ajungă la frontierele administrative ale acestei regiuni ucrainene ce cuprinde provinciile separatiste proruse Doneţk şi Lugansk.

Şi comentatori occidentali au avertizat anterior că Rusia se pregăteşte pentru un război prelungit, aceştia evocând un posibil ''război de uzură''.

Kremlinul a dat vina pe Ucraina pentru faptul că negocierile de pace dintre cele două țări s-au blocat.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat: "Conducerea ucraineană face în mod constant declarații contradictorii. Acest lucru nu ne permite să înțelegem pe deplin ceea ce dorește partea ucraineană".

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat anterior că a încercat în repetate rânduri să organizeze o întâlnire cu președintele rus Vladimir Putin pentru a pune capăt războiului, dar că Rusia nu pare să fie încă pregătită pentru discuții de pace serioase.

"Există lucruri de discutat cu liderul rus. Nu vă spun că pentru mine poporul nostru este nerăbdător să vorbească cu el, dar trebuie să ne confruntăm cu realitatea a ceea ce trăim", a spus Zelenski, potrivit Sky News.

Premierul britanic Boris Johnson a declarat pentru Bloomberg: "Singurul mod în care se poate încheia este ca Putin să accepte că... denazificarea Ucrainei a avut loc și că este capabil să se retragă cu demnitate și onoare".

El a adăugat că acest lucru nu înseamnă că susține premisa Rusiei că au existat naziști în Ucraina.

"Cred că are marja de manevră politică pentru a pune capăt acestei situații", a spus Johnson, potrivit Sky News.

Președintele Volodimir Zelenski afirmă că Ucraina trebuie să "înfrunte realitatea" situației și să discute cu Rusia.

Zelenski a declarat că Ucraina nu este nerăbdătoare să discute cu Vladimir Putin, dar crede că acest lucru va fi probabil necesar pentru a pune capăt războiului.

„Există lucruri de discutat cu liderul rus. Nu vă spun că pentru mine poporul nostru este nerăbdător să vorbească cu el, dar trebuie să ne confruntăm cu realitățile prin care trăim”, a declarat președintele Ucrainei.

"Ce ne dorim de la această întâlnire... Ne vrem viețile înapoi... Vrem să ne recuperăm viața unei țări suverane pe propriul teritoriu", a precizat el, adăugând că Rusia nu pare să fie încă pregătită pentru discuții de pace serioase, transmite Sky News.

Ucraina susține că Rusia a plasat între 400 și 500 de mine sovietice vechi în Marea Neagră, care sunt smulse din ancore în timpul furtunilor și plutesc în derivă - ceea ce face imposibil exportul de bunuri din porturile ucrainene.

Purtătorul de cuvânt al administrației militare regionale din Odesa, Serhiy Bratchuk, afirmă că Rusia a "creat o criză alimentară în lume" prin blocarea porturilor, adăugând că Rusia folosește un "alibi informațional", dând vina pe Ucraina pentru criza alimentară.

Porturile ucrainene de la Marea Neagră au fost blocate de la începutul războiului, la 24 februarie, suspendând exporturile vitale de cereale, iar oficialii spun că 20 de milioane de tone de cereale sunt acum blocate în țară, notează BBC.

Primarul din Severodonețk spune că orașul este supus unui bombardament aproape continuu - 60% din fondul locativ este complet distrus și până la 90% din clădiri sunt avariate și vor avea nevoie de reparații majore, spune Oleksandr Stryuk.

El precizează că traseul de ieșire din oraș este extrem de periculos din cauza bombardamentelor care îngreunează plecarea oamenilor, dar că armata ucraineană face "tot ce este necesar pentru a face traseul sigur".

Aproximativ 12.000-13.000 de persoane au rămas în oraș, spune Stryuk, adăugând că cel puțin 1.500 de persoane au fost ucise acolo până în prezent, potrivit BBC.

Președintele parlamentului rus, Viaceslav Volodin, a declarat că rezultatul celui mai recent vot în Consiliul de Securitate al ONU pentru consolidarea sancțiunilor împotriva Coreei de Nord din cauza noilor lansări de rachete balistice - cu veto din partea Rusiei și Chinei - arată că SUA au pierdut sprijinul majorității populației lumii.

Volodin a declarat că acest lucru a fost deja evident în martie, când Adunarea Generală a ONU a luat în considerare condamnarea invaziei Rusiei în Ucraina.

"Patruzeci de țări au refuzat să se opună Rusiei, inclusiv China, India, Iran, Irak, Vietnam, Africa de Sud, Algeria, Pakistan și altele. Populația acestor state este de 4,47 miliarde de oameni - 57,3% din populația lumii", a declarat Volodin.

"Adesea, în spatele deciziilor majoritare din cadrul ONU, în realitate, se află o minoritate... Joe Biden se străduiește să reformeze ONU pentru a menține poziția Statelor Unite. El vrea cu disperare să păstreze modelul unipolar, care a devenit învechit", a spus Volodin, potrivit Al Jazeera.

Statele Unite se pregătesc să trimită sisteme avansate de rachete cu rază lungă de acțiune în Ucraina, ceea ce reprezintă o creștere notabilă a tipului de arme pe care le furnizează, relatează CNN, citată de Sky News.

Vestea vine în urma rugăminților președintelui Volodimir Zelenski pentru astfel de sisteme, care pot lansa un baraj de rachete de sute de kilometri.

Sistemele de rachete cu lansare multiplă (MLRS) ar crește dramatic raza de acțiune a forțelor armate ale Ucrainei.

Cu toate acestea, există îngrijorări în unele medii că ar putea fi folosite pentru a lovi ținte din interiorul Rusiei și că ar exista riscul unei escaladări.

Se crede că administrația Biden înclină să trimită armele ca parte a unui pachet care ar putea fi anunțat chiar săptămâna viitoare.

Casa Albă a declarat joi că nu au loc discuții privind relaxarea sancțiunilor impuse Rusiei pentru a obține exporturi de cereale.

Președintele rus Vladimir Putin și premierul Italiei, Mario Draghi, au discutat, joi, despre modalități de a contribui la atenuarea crizei alimentare internaționale, Kremlinul afirmând că acest lucru ar putea fi realizat doar dacă Occidentul ridică sancțiunile, potrivit France 24.

ONU susține că cel puțin 3.998 de civili au murit în războiul din Ucraina, dar admite că numărul real este mult mai mare.

Organizația Națiunilor Unite afirmă că 8.691 de civili au devenit victime ale războiului.

Aceasta include cel puțin 3.998 de civili uciși și cel puțin 4.693 de răniți.

Cifrele se referă la perioada cuprinsă între 24 februarie, când a început invazia, și 25 mai.

Dar agenția crede că cifrele reale sunt mult mai mari.

ONU spune că majoritatea victimelor au fost provocate de arme explozive cu o zonă de impact mare, inclusiv bombardamente cu artilerie grea și lansatoare de rachete, conform Sky News.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a acuzat Rusia că duce "o politică evidentă de genocid" în regiunea Donbas, în estul țării sale.

Ofensiva Moscovei în Donbas ar putea sfârși prin a lăsa regiunea "nelocuită", a spus el, acuzându-i pe ruși că vor să reducă orașele sale la cenușă.

"Toate acestea, inclusiv deportarea poporului nostru și uciderea în masă a civililor, reprezintă o politică evidentă de genocid urmărită de Rusia", a spus Zelenski.

Moscova încearcă să cucerească cele două provincii estice ale regiunii, Donețk și Luhansk, și să prindă forțele ucrainene într-un buzunar pe principalul front estic, potrivit France 24.