Război în Ucraina, ziua 77. Zelenski: Cu fiecare nouă atrocitate, dorința și posibilitatea de negociere dispar

Hackerii pro-ruși au atacat mai multe website-uri ale instituțiilor din Italia, inclusiv al senatului și al agenției de știri ANSA.

Grupul de hackeri Killnet a revendicat atacul, care s-a manifestat și asupra Institutului Național de Sănătate, dar și asupra unei asociației de șoferi Automobile Club d'Italia.

Poliția a transmis că o investigație este în derulare.

Un căpitan care se află la combinatul Azovstal a declarat, pentru CNN, că cel mai probabil toți civilii care se adăposteau acolo au ieșit.

„Dacă vorbești despre combinatul Azovstal, atunci acei civili despre care noi știam, civilii pe care i-am avut cu noi, civilii de care am avut grijă, nu sunt cu noi. Au reușit să plece din fabrică”, a spus acesta. 

Secretarul apărării din SUA spune că președintele Putin nu vrea o confruntare între NATO și forțele sale.

„Asta chiar este o luptă pe care nu ar vrea să o aibă”, a spus acesta.

Șeful spionajului rus a comparat departamentul de stat al SUA cu propaganda nazistă din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial condusă de Joseph Goebbels.

Serghei Naryshkin a spus, fără a prezenta vreo dovadă, că SUA a lansat o campanie anti-Rusia pe social media.

Acesta a declarat că SUA încurajează răspândirea de informații false în încercarea de a „discredita” și „dezumaniza conducerea politică și militară a Rusiei în ochii poporului rus”.

„Acțiunile au multe în comun cu tradițiile ministerului educației publice și propagandei celui de-al Treilea Reich”, a transmis Naryshkin.

Ca răspuns, SUA a precizat: „Aceasta afirmație este incredibil de ironică, având în vedere eforturile de dezinformare și propagandă de lungă durată ale Rusiei”.

Kievul a făcut o nouă propunere Moscovei cu privire la zecile de soldați ucraineni încă blocați la Azovstal.

Ucraina a cerut Rusiei să ia în considerare schimbul de soldați grav răniți pentru prizonierii ruși de război.

„Încă nu există un acord. Negocierile continuă”, a spus vicepremierul Irina Vereshchuk.

O rezidentă a orașului Kherson spune că localitatea este ca o „apocalipsă zombi” de când trupele ruse au preluat controlul.

Femeia, care a cerut să fie numită Tanya, a spus într-un interviu pentru CNN că invazia a avut un impact fizic, dar și unul psihologic.

„Vezi toate acele rafturi goale în magazine, vezi toți acei oameni înarmați cum trec pe lângă tine pe stradă și e terifiant pentru că sunt peste tot în oraș. E atât de greu”, a spus aceasta.

Tanya a mărturisit că soldații ruși care patrulează orașul o sperie și că niciunul dintre cunoscuții ei nu vor să fie parte din Rusia.

„Nu știu nici măcar o persoană care să-și dorească să se alăture Crimeei - ca parte a Federației Ruse. Nu știu pe nimeni din Kherson, doar vorbind cu ei pe stradă, să vrea să fie parte din Federația Rusă; au văzut ce au făcut. Arată ca o apocalipsă zombi, nu este nimeni aici”, a mai spus aceasta.

Finlanda susține că aderarea la NATO este despre apărare. Însă Vladimir Putin nu vede astfel situația. Președintele rus a înțeles mereu extinderea NATO drept o amenințare.

Finlanda și Rusia au 1300 de kilometri de graniță comună, aducând puterea militară a alianței mai aproape de Moscova.

Aderarea Finlandei și a Suediei va rotunji NATO, crescând flancul estic și prezența în Marea Baltică. Iar Kremlinul a amenințat cu represalii.

Unii se tem că ar putea desfășura arme nucleare țintite. Însă diplomații finlandezi care au vorbit pentru BBC cred că Rusia se va concentra pe campanii cibernetice și pe dezinformare.

Ei spun că însuși președintele Putin este vinovat pentru extinderea NATO. Înainte ca Rusia să invadeze Ucraina, cei mai mulți finlandezi și suedezi au preferat să lucreze alături de NATO, dar nu să adere.

Noi explozii au avut loc, miercuri după-amiază, la combinatul siderurgic Azovstal, scrie Sky News. Militarii se ascund în continuare un buncăre. Se crede că și câțiva civili au rămas acolo, însă numărul este neclar.

Ministrul de finanţe german, Christian Lindner, s-a declarat miercuri „deschis” faţă de ideea utilizării pentru reconstrucţia Ucrainei a capitalurilor Băncii Centrale ruse îngheţate în cadrul sancţiunilor occidentale, transmite AFP.

„Sunt deschis unei discuţii la nivel internaţional cu privire la confiscarea capitalurilor Băncii Centrale ruse”, a declarat Lindner într-o conferinţă de presă, întrebat despre oportunitatea utilizării activelor vizate în cadrul sancţiunilor pentru a ajuta la reconstrucţia Ucrainei.

„Îmi pot imagina acest lucru din punct de vedere politic, dacă este dorit”, a adăugat el.

Președintele Finlandei a declarat că invazia Rusiei în Ucraina „a schimbat peisajul” și „ne-a făcut să ne gândim” la securitatea acesteia.

Rusia a arătat că este „gata să atace un stat vecin”, a spus acesta. Ca rezultat, Finlanda ia în considerare acum să adere la NATO.

„Tu ai făcut asta. Uită-te în oglindă”, a transmis președintele direct Rusiei.

Statele Unite ale Americii nu văd dovezi că Rusia intenţionează să îşi extindă războiul în Republica Moldova în acest moment, a declarat ambasadorul SUA la Chişinău, Kent D. Logsdon, conform unui comunicat de presă al misiunii diplomatice americane, citat miercuri de Ziarul de Gardă.

"Statele Unite nu văd dovezi că Rusia intenţionează să îşi extindă războiul în Republica Moldova în acest moment. Continuăm să monitorizăm îndeaproape situaţia şi să împărtăşim informaţii cu partenerii noştri de aici", se menţionează în mesajul postat de Ambasada SUA în Republica Moldova.

Un general american a declarat că utilizarea armelor hipersonice de către Rusia în Ucraina nu a avut „efecte cu adevărat semnificative sau care să schimbe jocul”.

„În afară de viteza armei, în ceea ce privește efectul său asupra unei ținte date, până în prezent nu vedem efecte semnificative sau de schimbare a jocului”, a spus acesta.

Până în prezent, Rusia a lansat asupra Ucrainei 10-12 rachete hipersonice.

Slovacia şi Polonia vor face eforturi comune pentru a ajuta Ucraina să obţină statutul de ţară candidată la aderarea la UE cât de curând posibil, au declarat miercuri, la Bratislava, preşedinta slovacă Zuzana Caputova şi omologul ei polonez Andrzej Duda, relatează dpa.

Cei doi lideri susţin că vor vizita împreună statele UE care s-au arătat sceptice faţă de aderarea Ucrainei la blocul comunitar.

"Pentru viitorul Europei şi pentru pacea în Europa, este important să vorbim despre viitorul statut al Ucrainei", a spus Caputova.

"Asta nu înseamnă în mod automat calitatea de membru deplin, pentru care bineînţeles criteriile trebuie întrunite. Dar considerăm acordarea statutului de ţară candidată un gest natural în situaţia dificilă în care este acum Ucraina", a spus preşedinta slovacă.

Insula Șerpilor devine punctul central a ceea ce unii oficiali ai apărării cred că ar putea fi o bătălie pentru controlul coastei de vest a Mării Negre.

Ambele țări au reluat luptele din Insula Șerpilor. Ministerul britanic al Apărării a transmis că Rusia „încearcă în mod repetat să-și consolideze garnizoana expusă”.

Guvernul de la Kiev şi-a exprimat miercuri convingerea că regiunea Herson, din sudul Ucrainei, va fi "eliberată" în cele din urmă de armata ucraineană, după ce autorităţile proruse instalate aici de către Moscova au anunţat anterior că plănuiesc să ceară alipirea la Rusia, potrivit EFE şi Ukrainska Pravda.

Mihailo Podoleak, consilier prezidenţial de la Kiev, a condamnat pe Twitter decizia noilor conducători ai administraţiei civile şi militare a regiunii Herson, pe care i-a numit "gauleiteri", în aluzie la conducătorii de district nazişti în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.

Singura solicitare pe care vor putea să o formuleze va fi "cererea de graţiere după condamnarea lor în justiţie", a afirmat Podoleak, subliniind că nu are prea mare importanţă dacă aceştia cer să se unească cu "Marte sau cu Jupiter".

"Armata ucraineană va elibera Hersonul, indiferent de jocurile de cuvinte inventate de ocupanţi", a subliniat el.

Un fost ambasador chinez în Ucraina a criticat ferm invazia Rusiei într-un discurs transcris de presa din China care a fost șters imediat după.

Gao Yusheng, ambasadorul chinez care s-a pensionat acum mai bine de 10 ani după o carieră petrecută în mare parte în Rusia și Asia Centrală, a declarat pentru un seminar la Academia Chineză de Științe Sociale că războiul Rusiei eșuează.

Acesta a spus că Moscova aflată sub regulile lui Putin nu a acceptat niciodată cu adevărat suveranitatea și independența fostelor state sovietice și „violarea” frecventă a teritoriilor acestora a fost „cea mai mare amenințare a păcii, a securității și a stabilității în Eurasia”.

„Direcția centrală și primordială a politicii externe a regimului Putin este de a considera fosta Uniune Sovietică drept sferă exclusivă de influență și de a restaura imperiul prin mecanisme de integrare în diverse sfere dominate de Rusia”, a spus acesta.

Primarul ales din Kherson a reacționat la informația potrivit căreia autoritățile pro-ruse din zonă îi vor cere președintelui Putin să facă regiunea parte din Rusia, potrivit agenției de propagandă rusă TASS.

„Știu cu siguranță că oamenii din Kherson se văd ca fiind parte doar din Ucraina. Nimeni nu are dreptul să ia o astfel de decizie în locul lor”, a spus primarul.

Acesta a făcut apel la intervenția de urgență a biroului prezidențial, cerând o declarație oficială care să confirme faptul că Ucraina se luptă pentru Kherson și „îi apreciază pe toți locuitorii care nu pleacă din oraș”.

O membră a grupului contestatar rus Pussy Riot, Maria Alehina, anunţă miercuri că a reuşit să fugă din Rusia deghizându-se în livratoare de mâncare şi înşelând astfel poliţia, activista devenind astfel una dintre miile de ruşi care au fugit din ţară de la începutul ofensivei ruse în Ucraina, la 24 februarie, relatează AFP.

Maria Alehina a fost condamnată în septembrie la un an de ”restricţii” ale libertăţii - control judiciar, interdicţie de circulaţie pe timpul nopţii şi interdicţie de a părăsi Moscova -, din cauză că a îndemnat la manifestaţii împotriva arestării principalului opozant rus Aleksei Navalnîi.

La sfârşitul lui aprilie, justiţia rusă a înăsprit aceste măsuri, pe care le-a înlocuit cu închisoarea, la o şedinţă la care Alehina nu s-a prezentat.

Ministrul de Externe al Rusiei, Serghei Lavrov, a transmis că Moscova are suficienți cumpărători de petrol și gaz în afara țărilor vestice.

„Lăsați vestul să plătească mai mult decât obișnuiau Federației Rusie și să explice locuitorilor de ce vor deveni mai săraci”, a spus acesta.

De asemenea, ministrul rus a mai spus că Rusia nu și-a dorit un război în Europa, dând vina pe țările vestice pentru faptul că au spus „în mod constant” că vor să vadă Rusia înfrântă în Ucraina.

Premierul britanic Boris Johnson și omologul său suedez au transmis că relațiile cu Vladimir Putin nu vor putea să fie normalizate în urma invaziei din Ucraina.

Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, și-a exprimat îngrijorarea cu privire la răspândirea foametei în diferite părți ale lumii din cauza penuriei de alimente, în urma războiului din Ucraina.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că situația politică din țară este stabilă și a negat informațiile potrivit cărora președintele Vladimir Putin plănuiește să declare legea marțială.

Un soldat rus în vârstă de 21 de ani urmează să fie judecat pentru o presupusă crimă de război, susține procurorul general al Ucrainei, conform publicației Interfax.

Procurorul general a declarat că bărbatul rus va fi judecat pentru uciderea unui ciliv neînarmat, în orașul Sumî.

Republicile autoproclamate pro-ruse Lugansk și Donețk au anunțat că au blocat accesul la Facebook și Instagram.

Papa Francisc s-a întâlnit cu soțiile celor doi militari care au rămas blocați în combinatul Azovstal aflat sub asediu.

Cele două au spus că soții lor sunt soldați în regimentul Azov și că, în prezent, se află în interiorul combinatului.

„Am vorbit cu Papa despre soții noștri, despre soldații răniți, despre cei morți care nu pot fi îngropați. I-am cerut ajutorul, să fie o terță parte în acest război și să ne ajute să garantăm un coridor umanitar”, a spus una dintre acestea.

De la începutul războiului din Ucraina, încrederea rușilor în televiziune a scăzut. Oamenii consideră că Telegram și alte rețele sociale sunt surse de informații mai sigure, potrivit unui studiu al companiei de publicitate GroupM.

Pe 17 martie, 33% din respondenții ruși spuneau că au încredere în informațiile transmise la televizor. Pe 27 aprilie, numărul acestora a scăzut drastic, astfel că doar 23% dintre aceștia au mai spus că au încredere în televiziuni, scrie moscowtimes.ru, publicație interzisă în Rusia.

Producția medie zilnică de petrol din Rusia s-a ridicat la 9,14 milioane de barili în aprilie, potrivit unui raport S&P Global Patts privind situația din țările OPEC+. Conform companiei, într-o lună producția a scăzut cu 900.000.

Înainte de invadarea Ucrainei, Rusia producea 11 milioane de barili de petrol zilnic. Astfel, reducerea cumulată a producției este deja de 17% și poate continua deoarece marii comercianți de petrol vor înceta să mai lucreze cu Rusia la mijlocul lunii mai, potrivit moscowtimes.ru, agenție care a fost interzisă în Rusia.

Ambasadorul polonez în Rusia a fost convocat la Ministerul de Externe de la Moscova, a anunţat agenţia poloneză de ştiri PAP miercuri, care îl citează pe şeful diplomaţiei poloneze Zbigniew Rau, la două zile după protestul de la Varşovia în care ambasadorul rus a fost stropit cu o substanţă roşie, relatează Reuters.

Incidentul s-a produs luni şi cei care l-au stropit pe ambasadorul rus când a mers să depună flori la Cimitirul militar sovietic din Varşovia pentru a marca 77 de ani de la înfrângerea Germaniei naziste sunt persoane care protestau împotriva războiului din Ucraina.

"În ceea ce priveşte relaţiile noastre cu Federaţia Rusă, ştim că ambasadorul polonez la Moscova a fost convocat la Ministerul de Externe rus", a declarat Rau în cadrul unei conferinţe de presă.

Ca răspuns la vizita premierului britanic Boris Johnson în Suedia și Finlanda, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a transmis că Rusia urmărește cu atenție tot ce ar putea afecta granițele NATO.

De asemenea, Peskov a negat că Rusia se pregătește pentru un război prelungit în Ucraina, informație transmisă inițial de șeful spionajului american. În schimb, purtătorul de cuvânt a spus că operațiunea militară din Ucraina se desfășoară conform planului.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a avertizat că răbdarea Kievului se epuizează în ceea ce privește negocierile cu Rusia, având în vedere că apar tot mai multe dovezi că armata rusă a comis crime de război.

„Suntem pregătiți să conducem aceste negocieri, aceste dialoguri, atât timp cât nu este prea târziu”, le-a spus Zelenski studenților universității Sciences Po din Franța prin intermediul unui videocall.

„Cu fiecare nou Bucea, cu fiecare nou Mariupol, cu fiecare nou oraș unde sunt zeci de oameni morți, cazuri de viol, cu fiecare nouă atrocitate, dorința și posibilitatea de negociere dispar, ca și posibilitatea de a rezolva problema într-o manieră diplomatică”, a mai spus Zelenski.

Președintele și-a exprimat și determinarea de a câștiga acest război și de a lua înapoi teritoriile care aparțin Ucrainei.

El a reiterat nevoia Ucrainei de a adera la Uniunea Europeană: „Ucraina nu va face decât să întărească alte state, armata noastră și-a demonstrat capacitățile”.

Un grup de soţii ale unor militari ucraineni din regimentul Azov s-a întâlnit miercuri la Roma cu papa Francisc, cerându-i să intervină pentru a „salva vieţile” acestor soldaţi, care rezistă de mai multe săptămâni în combinatul siderurgic Azovstal bombardat de armata rusă la Mariupol, în sud-estul Ucrainei, informează AFP.

„L-am rugat să vină în Ucraina, să vorbească cu (preşedintele rus Vladimir) Putin, să-i spună 'Lăsaţi-i să plece'”, a declarat reporterilor Kateryna Prokopenko, soţia unuia dintre liderii regimentului Azov, Denis Prokopenko.

Întâlnirea, despre care femeile susţin că a durat „aproximativ cinci minute", a avut loc după audienţa generală a suveranului pontif în Piaţa Sfântul Petru din Vatican.

„Sperăm că această întâlnire le va salva vieţile. Suntem pregătiţi pentru o acţiune din partea Papei, a delegaţiei sale, soldaţii noştri sunt pregătiţi să lase jos armele în caz de evacuare într-o ţară terţă”, a adăugat ea.

„I-am spus papei că 700 dintre soldaţii noştri sunt răniţi, că suferă de cangrenă, amputări (...) Mulţi dintre ei sunt morţi, nu i-am putut îngropa”, a declarat la rândul său Iulia Fedosiuk, în vârstă de 29 de ani.

„L-am rugat pe papă să-i ajute, să acţioneze ca o a treia parte în acest război şi să le permită să fugă printr-un coridor umanitar. Ne-a spus că se roagă pentru noi şi că va face tot ce poate”, a adăugat ea, subliniind „condiţiile teribile” de la faţa locului , „fără apă, fără hrană şi fără echipament medical”.

Ele au povestit că se tem că soldaţii vor fi capturaţi, torturaţi şi ucişi de către forţele ruse.

Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a afirmat miercuri că Moscova nu vrea război în Europa, dar ţările occidentale speră ca Rusia să fie învinsă în campania sa militară din Ucraina, relatează Reuters, conform Agerpres.

„Dacă vă preocupă perspectiva de război în Europa, noi nu dorim deloc acest lucru”, a declarat Lavrov într-o conferinţă de presă la Muscat alături de omologul său din Oman, Badr Albusaidi.

„Dar vă atrag atenţia asupra faptului că Occidentul este cel care afirmă constant şi persistent că în această situaţie este necesar ca Rusia să fie înfrântă. Trageţi singuri concluziile”, a adăugat Lavrov.

Acesta a menţionat în aceeaşi conferinţă de presă că Rusia are suficienţi cumpărători pentru resursele sale energetice în afara statelor occidentale.

Iar „Occidentul să plătească mai mult decât îi plătea Federaţiei Ruse şi să-i explice apoi populaţiei de ce trebuie să fie mai săracă”, a mai afirmat şeful diplomaţiei ruse.

Ucraina a încercat să perturbe vânzările de alcool în Rusia prin atacuri informatice, a declarat miercuri vicepremierul ucrainean Mihailo Fedorov, citat de AFP, relatează Agerpres.

„Printre lucrurile remarcabile cunoscute azi se numără atacul împotriva sistemului de accize (din Rusia - n. red.), cu ajutorul căruia s-a reuşit dezorganizarea vânzărilor de alcool în Rusia”, a arătat într-o conferinţă la Paris oficialul ucrainean, ale cărui atribuţii în cadrul guvernului de la Kiev sunt legate inclusiv de domeniul informatic.

La evenimentul pe tema securităţii informatice, Fedorov a explicat ironic motivul acţiunii: „Am decis că oamenii trebuie să fie treji” pentru a putea face faţă „propagandei” guvernului de la Moscova, a spus el, conform traducerii în franceză a discursului în ucraineană.

Vicepremierul nu a dat alte detalii despre operaţiune şi a fost destul de discret şi în privinţa altor atacuri informatice ale ucrainenilor împotriva Rusiei, observă AFP. El a indicat că au fost afectate peste 80 de sisteme ruseşti, printre care RuTube, echivalentul din Rusia al platformei YouTube. RuTube a fost blocat la începutul săptămânii, reaminteşte agenţia.

Fedorov a afirmat că au mai fost dezactivate temporar şi site-urile de internet ale Kremlinului şi FSB (principalul serviciu de securitate al Rusiei).

Autoritățile pro-Kremlin din Herson, care este ocupat de forțele ruse de la începutul lunii martie, îi vor cere lui Vladimir Putin să devină parte a Rusiei, relatează agenția de presă de stat rusească TASS, citată de BBC.

Kirill Stremousov, adjunctul șefului administrației militare din Herson, este citat de agenția de presă rusă, care a declarat că un decret va cere ca regiunea Kherson să devină un "subiect cu drepturi depline al Federației Ruse".

În replică, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că este de competența locuitorilor din Herson să își decidă singuri soarta. El a adăugat că trebuie să existe un temei juridic clar pentru o astfel de mișcare, susținând că a existat unul pentru anexarea Crimeii de către forțele rusești în 2014.

De la capturarea Hersonului, autoritățile militare ruse au demis primarul ales al acestuia din funcție, au introdus rubla rusească ca monedă și au blocat canalele de televiziune ucrainene.

Guvernatorul din Harkov, Oleh Synyehubov, a postat o actualizare a situației din orașul din nord-estul țării.

„Datorită acțiunilor de succes ale forțelor armate și eliberării mai multor așezări din Harkov, acum este relativ liniște. Totuși, este imposibil să se piardă vigilența. Trebuie să fiți foarte atenți și să nu vă aflați pe stradă în mod inutil. De asemenea, este periculos să vă întoarceți în așezările recent eliberate. Inamicul a minat complet totul, inclusiv școlile, grădinițele și casele private. În prezent, serviciile speciale efectuează lucrări de deminare. Infrastructura critică este, de asemenea, în curs de restabilire, în primul rând gazul și electricitatea. Alimentarea cu energie electrică a fost deja parțial restabilită în districtele din Harkov”, a declarat Synyehubov, potrivit The Guardian.

Ministrul ungar de externe, Peter Szijjarto, a declarat miercuri că țara sa va accepta introducerea unui embargou total asupra energiei rusești numai dacă Uniunea Europeană poate garanta că Budapesta va primi suficiente surse de energie din alte părți.

Szijjarto a precizat că pachetul de sancțiuni propus de UE privind petrolul și gazele rusești nu ar funcționa pentru Ungaria, deoarece ar trebui să facă "investiții uriașe" în infrastructură și să facă față unei creșteri a prețurilor la energie. El a adăugat că Budapesta și Bruxelles-ul au realizat unele progrese în discuțiile din această săptămână, dar că țara sa are nevoie de mai multe asigurări pentru a accepta sancțiunile, potrivit baha.com.

Rusia ar fi pierdut 26.350 de soldați de când a invadat Ucraina, la 24 februarie, a anunțat Ministerul ucrainean al Apărării în ultima sa actualizare.

Ucraina susține că pierderile totale din partea Rusiei sunt:

-1.187 de tancuri

-2.856 de vehicule blindate de luptă

-528 de sisteme de artilerie

-185 de sisteme de rachete cu lansare multiplă

-opt sisteme de apărare aeriană

-199 de aeronave

-160 de elicoptere

-290 de vehicule aeriene fără pilot

-94 de rachete de croazieră

-12 nave sau ambarcațiuni

-1.997 de autovehicule și camioane-cisternă

-41 de unități de echipamente speciale

BBC precizează că nu a reușit să verifice independent aceste informații.

Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zakharova, a declarat, marți, că Moscova și Kievul au reluat contactele pentru a discuta despre situația din Ucraina.

Referindu-se la comentariile Casei Albe potrivit cărora Rusia nu pare dispusă să negocieze, Zakharova a menționat că, având în vedere recentele schimbări în administrația Washingtonului, "nu trebuie să ne surprindă faptul că declarațiile sunt făcute fragmentar, contrazicându-se unele pe altele".

La începutul acestei luni, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că se îndoiește că cele mai recente discuții dintre țara sa și Rusia vor avea succes, transmite baha.com.

Ucraina va suspenda fluxul de gaze printr-un punct de tranzit care, potrivit acesteia, livrează aproape o treime din combustibilul transportat din Rusia către Europa prin intermediul țării.

Gazprom, gigantul rusesc de stat din domeniul gazelor naturale, a avansat o cifră mai mică, de un sfert.

Operatorul gazoductului a declarat că livrările rusești prin hub-ul său de la Novopskov, aflat într-o zonă controlată de separatiștii susținuți de Moscova, vor fi întrerupte începând de miercuri.

Operatorul a declarat că oprește fluxul din cauza interferențelor din partea "forțelor de ocupație", inclusiv a aparentei sifonări de gaz. Rusia ar putea redirecționa transporturile prin Sudzha, un hub principal dintr-o zonă de nord a țării controlată de Ucraina, a precizat acesta.

Dar purtătorul de cuvânt al Gazprom, Serghei Kupriyanov, a declarat că acest lucru ar fi "imposibil din punct de vedere tehnologic", notează Sky News.

Forțele rusești au reluat, miercuri, încercările de a cuceri uzina siderurgică Azovstal din Mariupol, unde sute de militari ucraineni sunt blocați de săptămâni întregi, a declarat un oficial ucrainean.

"Au încercat să spargă podul care servea drept poartă pentru evacuarea civililor din uzină", a declarat consilierul primarului Petro Andriușcenko pe Telegram.

"Fără succes", a concluzionat el alături de o înregistrare video în care se vede ceea ce par a fi mai mulți militari ruși alergând pe sub un pod în fum gros, notează Al Jazeera.

Oficialii spun că trupele lor au recucerit unele localități din apropierea orașului-cheie din nordul Ucrainei, într-un efort de a împinge forțele rusești înapoi spre graniță.

Localitățile Cherkaski Tyshky, Ruski Tyshki, Borshchova și Slobozhanske au revenit în mâinile ucrainenilor, a declarat un purtător de cuvânt militar.

Analiștii militari spun că campania din nordul Ucrainei continuă să împingă cu succes forțele rusești înapoi.

Institutul de Război, un think-tank cu sediul în SUA, a menționat o sursă rusă care a afirmat că trupele rusești au fost împinse înapoi la mai puțin de 10 km de graniță, informează BBC.

Ministrul ucrainean de Externe a criticat ezitarea Occidentului de a trimite arme Kievului la începutul conflictului, afirmând că, dacă ar fi făcut acest lucru, ar fi putut fi salvate mii de vieți.

"Dacă am fi fost ascultați încă de la început cu privire la toate armele pe care trebuie să le primim, dacă nu ar fi trebuit să petrecem ore și zile întregi explicându-le partenerilor din Europa și din Statele Unite de ce avem nevoie în mod special de această armă și nu de alta, am fi primit toate aceste arme până acum", a declarat Dmytro Kuleba într-un interviu pentru Politico, citat de Al Jazeera.

El a adăugat că SUA au petrecut săptămâni întregi analizând stocurile de arme sovietice vechi din întreaga lume pe care le-ar putea trimite Ucrainei și apoi și-au dat seama că acestea erau aproape goale înainte de a decide să trimită arme occidentale.

Kuleba a spus că punctul de cotitură a fost întâlnirea de la Baza Aeriană Ramstein din Germania, când secretarul american al Apărării, Lloyd Austin, și președintele Statului Major General, generalul Mark Milley, i-au convins pe aliații europeni să treacă Ucraina de la armele sovietice la cele ale NATO.

Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite a ales, marți, Republica Cehă în Consiliul pentru Drepturile Omului, cu sediul la Geneva, pentru a înlocui Rusia, care a fost suspendată luna trecută din cauza invaziei sale în Ucraina și apoi a părăsit imediat acest organism format din 47 de membri.

Rusia se afla în al doilea an al unui mandat de trei ani. Republica Cehă va încheia acest mandat în cadrul Consiliului, care nu poate lua decizii obligatorii din punct de vedere juridic. Cu toate acestea, deciziile sale au greutate politică și poate autoriza investigații.

Republica Cehă a fost aleasă cu 157 de voturi pentru, în timp ce 23 de țări s-au abținut. Mandatul său începe imediat, notează France 24.

Forțele rusești au bombardat marți seară regiunile de frontieră Sumî și Cerngău, a anunțat serviciul de frontieră de stat al Ucrainei.

"Avioane inamice au lansat de două ori rachete neghidate asupra teritoriilor de frontieră din regiunea Sumî. De asemenea, au tras cu mortiere în teritoriul regiunii Cernigău din satul rus Novye Yurkovichi", a precizat serviciul pe Telegram, potrivit Al Jazeera.

Camera Reprezentanților a aprobat marți, în mod categoric, un nou pachet de ajutor pentru Ucraina în valoare de 40 de miliarde de dolari, în timp ce legislatorii au întărit cererea inițială a președintelui Joe Biden, semnalând un angajament bipartizan sporit pentru a contracara invazia sângeroasă a președintelui rus Vladimir Putin, care durează de trei luni.

Măsura a fost adoptată cu o marjă largă de 368-57, oferind cu 7 miliarde de dolari mai mult decât cererea lui Biden din aprilie și împărțind creșterea în mod egal între programele de apărare și cele umanitare. Proiectul de lege ar oferi Ucrainei asistență militară și economică, ar ajuta aliații regionali, ar reface armele pe care Pentagonul le-a trimis peste hotare și ar oferi 5 miliarde de dolari pentru a face față penuriei globale de alimente cauzate de paralizarea de către război a producției în mod normal robuste a multor culturi din Ucraina, anunță France 24. 

Vorbind marți în fața parlamentarilor americani, Avril Haines, directorul național de informații al SUA, consideră că războiul președintelui rus Vladimir Putin în Ucraina este posibil să devină "mai imprevizibil și mai escaladat" în următoarele luni

"Evaluăm că președintele Putin se pregătește pentru un conflict prelungit în Ucraina, în timpul căruia intenționează în continuare să atingă obiective dincolo de Donbas", a declarat Haines.

"Evaluăm că obiectivele strategice ale lui Putin nu s-au schimbat probabil, sugerând că el consideră că decizia de la sfârșitul lunii martie de a reorienta forțele rusești spre Donbas este doar o schimbare temporară pentru a recâștiga inițiativa după eșecul armatei ruse de a captura Kievul", a adăugat directorul național de informații al SUA.

Haines a declarat că serviciile secrete americane au evaluat că Putin dorește să își extindă teritoriul pe coasta Mării Negre, posibil până în Transnistria, o regiune separatistă din Moldova susținută de Rusia. O astfel de mișcare ar ajuta Rusia să asigure aprovizionarea cu apă a Crimeei, pe care a capturat-o și anexat-o în 2014, și ar putea refuza Ucrainei accesul la mare, informează Al Jazeera.