Serghei Lavrov: ”Nu cerem nimănui dialog, dar nu am refuzat niciodată vreo propunere serioasă”
Președintele rus Vladimir Putin s-a întâlnit cu cel turc în Kazahstan. Erdogan l-a lăsat din nou pe Putin să-l aștepte, așa cum s-a întâmplat și la precedenta lor întâlnire.
Când în sfârșit s-au văzut Putin i-a propus un "hub" pentru gaze rusești în Turcia, prin care să le vândă, mai departe, gaze ieftine europenilor, dacă le vor. Deși s-a speculat despre o eventuală ofertă de mediere a Turciei, cei doi nu au discutat despre modalitățile de soluționare a conflictului din Ucraina, după cum susține agenția de presa oficială a Rusiei.
Bombardamentele rusești au continuat, cu cel puțin doi morți după ce o rachetă a lovit un bloc la Nikolaev, în sud.
Președintele rus Vladimir Putin s-a întâlnit cu cel turc, Recep Tayyp Erdoan, la Astana, în Kazahstan, unde amândoi au luat parte la un summit economic cu țări din Asia centrală. Dar Erdogan l-a lăsat să aștepte, înaintea întrevederii față în față. În așteptarea liderului turc, Putin și-a consultat notițele, a intrat în discuție cu mai mulți jurnaliști și a aranjat diverse obiecte pe masă.
Apoi, Putin i-a prezentat lui Erdogan planul său pentru un hub de aprovizionare cu gaze rusești, în Turcia.
Vladimir Putin: ”Am putea lua în considerare posibilitatea de a construi un alt sistem de gazoducte și de a crea un "hub de gaze" în Turcia, pentru vânzări către țări terțe, în primul rând, bineînțeles, către cele europene. Ar fi o plaformă nu doar pentru aprovizionare cu gaze, ci și pentru determinarea prețurilor. Astăzi, prețurile la gaze sunt exorbitante, dar noi le putem reglementa, la un nivel normal al pieții, fără nicio perturbare politică”.
Cei doi au discutat și despre o nouă mediere oferită de Turcia pentru conflictul din Ucraina.
Erdogan a căutat, în repetate rânduri, să medieze între Rusia și Ucraina, în timpul războiului, promovând o poziție "echilibrată" pentru Turcia - membră NATO, dar și foarte dependentă de gazul și petrolul rusești. De altfel, Turcia s-a opus sancțiunilor occidentale împotriva Rusiei. Şi a reuşit să înlesnească schimburi de prizonieri şi reluarea exporturilor de grâne ucrainene.
Reporter: Faptul că președintele american Biden afirmă public că nu dorește negocieri cu președintele Putin - cât de mult complică asta situația internațională, care este deja foarte dificilă?
Lavrov: ”Nu complică deloc situația. Situația a fost deja adusă într-o asemenea stare – în primul rând prin eforturile SUA, încât după părerea mea, nu se mai poate înrăutăți cu nimic. Nu cerem nimănui să ne întâlnim, am afirmat în repetate rânduri aceasta. Dar nu am refuzat niciodată vreo propunere serioasă și sănătoasă de a intra în contact unii cu alții”.
Liderii occidentali pledează pentru negocieri
Unii lideri occidentali pledează, totuși, pentru negocieri.
Emmanuel Macron: ”La un moment dat, cât mai curând posibil sper, taberele trebuie să se întoarcă la masa negocierilor de pace”.
Însă preşedintele ucrainean a precizat din nou că nu va negocia cu Putin la reuniunea virtuală de urgenţă a liderilor G7.
Volodimir Zelenski: ”Trebuie să recunoaștem faptul evident că nu se poate dialoga cu acest lider al Rusiei, care nu are niciun viitor”.
ONU condamnă anexările ilegale ale regiunilor ucrainene
Pe de altă parte, Adunarea Generală a Naţiunilor Unite a condamnat, azi-noapte, cu o majoritate zdrobitoare, anexările ilegale ale unor regiuni ucrainene de către Rusia.
Linda Thomas-Greenfield, ambasador SUA la ONU: ”Nu contează dacă ești o națiune mare sau mică, bogată ori săracă, nouă ori veche. Dacă te numeri printre Națiunile Unite, granițele îți sunt garantate și protejate de legislația internațională”.
Cum era de aşteptat, reprezentantul Rusiei a susținut legitimitatea referendumurilor din regiunile anexate.
Vasily Nebenzya, reprezentantul Rusiei la ONU: ”Rezultatele referendumurilor vorbesc de la sine. Locuitorii acestor regiuni nu vor să mai facă parte din Ucraina și au făcut o alegere liberă și informată în favoarea Rusiei”.
143 de ţări au votat rezoluția care condamnă Moscova. Doar 4 au rămas în clubul susţinătorilor Rusiei: Belarus, Coreea de Nord, Siria şi Nicaragua.
35 de state s-au abținut, inclusiv China şi India, până de curând aliate de nădejde ale Moscovei. S-au abţinut de la vot şi state din sfera de influenţa rusă, din Asia centrală.
În acest timp, Rusia a lansat noi atacuri - lovind cu drone infrastructura energetică, critică, din regiunea Kievului. Și cu rachete orașe din sud, cum ar fi Zaporojie, Herson Nikolaev şi Melitopol.
În Nikolaev, la malul Mării Negre, a fost lovit un bloc de locuințe cu cinci etaje. Sunt mai mulți morți și răniți, după acest atac.
Un băiat adolescent a fost salvat după şase ore dintre dărmături.
În paralel, trupele Kievului îşi continua avansul în sud, unde au recucerit mai multe localităţi. Potrivit ultimei evaluări a ministerului britanic de externe, ruşii s-au retras aproximativ 20 de kilometri în regiunea Herson și încearcă să formeze o nouă linie a frontului.
Zelenski: "Cu cât teroarea rusă devine mai îndârjită și mai crudă, cu atât este mai evident pentru întreaga lume care ne sprijină că e nevoie să apere cerul Ucrainei”.
Noile livrări de armament la care s-au angajat Marea Britanie, Canda, Franța și Olanda includ sisteme de rachete anti-aeriene și radare. Și America a promis că vor trimite cât mai curând un sistem avansat de apărare anti-aeriană. Iar un sistem de acest fel, german, este deja în Ucraina.
Dar preşedintele Zelenski a declarat azi ca Ucraina are doar 10% din ce are nevoie pentru apărarea să anti-aeriană.
