„Subiectul negocierilor şi-a cam pierdut relevanţa”. Rusia amenință furibund Ucraina, după ce i-a invadat teritoriul

62476490
AFP

Kremlinul a anunţat luni că va trebui să existe un răspuns al Rusiei la incursiunea Ucrainei în regiunea Kursk din vestul Rusiei şi că ideea unor negocieri de încetare a focului cu Kievul nu mai este relevantă, relatează Reuters.

Mii de soldaţi ucraineni au pătruns în Rusia pe 6 august într-un atac surpriză despre care preşedintele rus Vladimir Putin a afirmat că are drept scop să amelioreze poziţia de negociere a Kievului înainte de posibile discuţii şi să încetinească avansul forţelor ruse de-a lungul frontului.

"Astfel de acţiuni ostile nu pot rămâne fără un răspuns adecvat. Va exista cu siguranţă un răspuns", le-a spus purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, jurnaliştilor.

Putin a spus că Ucraina va primi "un răspuns pe măsură", dar nu a precizat public care va fi acesta.

Peskov a respins relatările din media că au existat vreun soi de negocieri pentru încetarea focului între Moscova şi Kiev.

"Nu au existat negocieri. Există multe relatări despre diverse contacte în media şi nu toate sunt corecte. Subiectul negocierilor şi-a cam pierdut relevanţa pentru moment", a mai afirmat Peskov.

Rusia susţine că a bombardat forţele ucrainene de-a lungul frontului din Kursk

Rusia a anunţat luni că a lovit forţele ucrainene în peste 12 locuri de-a lungul frontului din regiunea Kursk din vestul Rusiei, unde Ucraina a ocupat o porţiune de teritoriu după ce a trecut graniţa rusă acum 20 de zile, relatează Reuters.

Mii de soldaţi ucraineni au trecut graniţa la 6 august într-un atac surpriză despre care liderul rus Vladimir Putin a declarat că a avut ca scop îmbunătăţirea poziţiei de negociere a Kievului înaintea unor posibile discuţii şi încetinirea avansului forţelor ruse de-a lungul frontului.

Duminică, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că forţele sale au avansat până la 3 kilometri în regiunea Kursk din Rusia, preluând controlul asupra altor două aşezări de acolo.

Luni, Rusia a declarat că a lovit Brigăzile mecanizate 22 şi 115 ale Ucrainei, Brigada 82 de asalt aeropurtată şi o brigadă de pază şi sprijin, efectuând atacuri în cel puţin 12 locuri diferite în care a folosit artileria aeriană şi terestră şi forţele de infanterie.

Moscova susţine, de asemenea, că a respins atacuri în alte şapte locuri din Kursk şi că a lovit forţele ucrainene în alte 16 locuri din regiunea învecinată Sumî din Ucraina.

„Unităţile grupului de forţe din nord, cu sprijinul aviaţiei militare şi al tirurilor de artilerie, au respins atacurile grupurilor de asalt inamice în direcţia aşezărilor Kremianoe, Malaia Loknia şi Neceaev”, a declarat Ministerul rus al Apărării într-un comunicat. De asemenea, forţele ruse au „contracarat încercările de atac în direcţia Komarovka, Spalnoe, Korenevo, Pogrebki şi Olgovka”, adaugă comunicatul.

Ministerul mai spune că încearcă să identifice şi să distrugă unităţile ucrainene de sabotaj care s-au ascuns în păduri în încercarea de a pătrunde mai adânc pe teritoriul suveran al Rusiei.

Deşi incursiunea de la Kursk a ţinut prima pagină a ziarelor, oficialii ruşi spun că atacul nu va reuşi să îndepărteze forţele ruse din estul Ucrainei, unde acestea încă avansează. Aceştia spun, de asemenea, că va ţine mii de soldaţi ucraineni într-un nou front, care are o importanţă strategică sau tactică redusă.

Kremlinul a repetat luni că va trebui să existe un răspuns rusesc la incursiunea Ucrainei şi că ideea unor negocieri cu Kievul privind încetarea focului nu mai este relevantă.

Putin a spus că Ucraina va primi un „răspuns demn”, dar nu a precizat încă în mod public care este acest răspuns.

De la incursiune, Rusia a declarat că Ucraina a pierdut 73 de tancuri, 61 de transportoare blindate de trupe şi 404 vehicule blindate de luptă în regiunea Kursk. Reuters nu a putut verifica rapoartele de pe câmpul de luptă din ambele părţi. Rusia a oferit, de asemenea, estimări ale pierderilor ucrainene în Kursk, dar Reuters precizează că nu publică estimări ale combatanţilor din ambele părţi.

Articol recomandat de sport.ro
„S-au făcut de râs în fața întregii lumi!” Rușii ironizează France Football după nominalizările la Balonul de Aur
„S-au făcut de râs în fața întregii lumi!” Rușii ironizează France Football după nominalizările la Balonul de Aur
Citește și...
Polonia afirmă că o dronă ar fi pătruns în spaţiul său aerian în timpul unui atac masiv rusesc în Ucraina

Armata poloneză a anunţat că un "aparat de zbor", probabil o dronă, a pătruns luni dimineaţă în spaţiul aerian al Poloniei, înainte de a dispărea de pe radar, în timpul unui atac masiv rusesc în ţara vecină Ucraina.

Rusia suspectată că pregătea un act de sabotaj la o bază aeriană a NATO. Serviciile de informații germane au intrat pe fir

Serviciile de informații germane au primit informații că Rusia pregătea un sabotaj folosind o dronă la o bază aeriană NATO din orașul Geilenkirchen din Renania de Nord-Westfalia din vestul Germaniei, relatează DPA.

Germania va dona 100.000 de vaccinuri anti-mpox pentru a combate epidemia din Africa

Germania va dona 100.000 de doze de vaccinuri anti-mpox din stocurile sale militare pentru a contribui la ţinerea sub control a epidemiei de pe continentul african, pe termen scurt, precum şi pentru a furniza ajutor ţărilor afectate.

Recomandări
Salariile au crescut, dar românii rămân mult în urma Europei. O familie cu doi copii câștigă doar 29.000 de euro pe an

Deși România a avut una dintre cele mai rapide creșteri salariale din Uniunea Europeană în ultimii ani veniturile nu au ținut pasul cu scumpirile.

PRO TV face un anunț de 10! Nadia Comăneci se alătură juriului „Românii au talent”. „Mă bucur enorm”

Într-o emisiune de 10, în fața unui public de 10, o personalitate care a făcut din 10 un simbol al perfecțiunii, pornește în căutarea unor concurenți de 10! 

Creatorii inteligenței artificiale vorbesc despre extincția speciei umane. ”Riscăm să fim șterși de pe fața Pământului”

Pe măsură ce se perfecționează, inteligența artificială riscă nu atât să elimine specia umană, cât, mai degrabă, să creeze riscuri tot mai mari pentru infrastructura critică, de la transporturi și comerț până la energie ori sănătate.