Numeroase studii arată că persoanele cu boli cronice – precum afecțiuni cardiovasculare, respiratorii, metabolice sau neurologice – au un risc mai mare de a ajunge la camera de gardă sau chiar de a muri în timpul unui val de căldură.
În unele cazuri, acest lucru se întâmplă deoarece persoanele cu afecțiuni preexistente sunt mai vulnerabile la epuizarea cauzată de căldură sau la insolație, deoarece anumite sisteme ale organismului, precum inima, rinichii sau sistemul nervos, nu funcționează optim, explică Robert Meade, cercetător la Harvard T.H. Chan School of Public Health, specializat în efectele căldurii asupra grupurilor vulnerabile, scrie The Washington Post.
Însă căldura poate și să provoace agravarea simptomelor unor boli existente, chiar dacă persoana nu ajunge la supraîncălzire. Meade compară situația cu înotul: dacă organismul funcționează ca și cum ar încerca să se mențină la suprafața apei, căldura este ca și cum cineva i-ar pune în brațe o cărămidă. Fiecare sistem trebuie să depună un efort suplimentar pentru a face față, ceea ce poate declanșa probleme de sănătate, de la simptome neplăcute până la complicații care pot pune viața în pericol.
Experții au explicat care sunt afecțiunile pe care cercetările le indică drept cele mai frecvent sau sever agravate de temperaturile ridicate și cum pot fi gestionate simptomele pe timpul verii.
Artrita
Cercetările privind osteoartrita (n.r. uzura cartilajului articular) și guta (n.r. o formă inflamatorie de artrită care debutează adesea cu dureri intense la degetul mare al piciorului) sugerează că atât frigul, cât și căldura extremă pot agrava simptomele.
Căldura, în special atunci când este însoțită de umiditate ridicată, poate accentua inflamația, provocând dureri și umflături mai mari ale articulațiilor, explică dr. Aerial Petty, director medical pentru medicina primară la Morris Heights Health Center din Bronx.
În cazul gutei, temperaturile ridicate pot agrava boala prin deshidratare. Lipsa lichidelor face ca acidul uric – un produs rezidual eliminat în mod normal de rinichi – să se concentreze în sânge și să formeze mai multe cristale în articulații, provocând dureri intense.
Artrita poate fi agravată și de umiditate, deoarece aceasta determină umflarea țesuturilor din interiorul articulațiilor, care apasă asupra structurilor din jur. Un studiu din 2019 a arătat că, dintre diferitele condiții meteorologice, umiditatea a avut cel mai mare impact asupra intensității durerii la peste 2.000 de persoane cu afecțiuni cronice dureroase, în special artrită.
Pietre la rinichi și boli renale
Datele medicale arată că perioadele cu temperaturi peste medie sunt asociate cu o creștere a cazurilor de litiază renală. Principalul motiv este deshidratarea, care concentrează mineralele în urină și favorizează formarea pietrelor.
La persoanele predispuse, aceste minerale se pot depune pe calculii existenți, crescând riscul ca aceștia să se mărească, să se deplaseze și să blocheze căile urinare, provocând dureri severe.
Există și dovezi că expunerea prelungită la căldură accelerează deteriorarea funcției renale la persoanele cu boală cronică de rinichi. Pentru a răci organismul, sângele este direcționat către piele, reducând fluxul către organele interne, în special către rinichi, explică Meade.
La pacienții cu boală renală cronică, rinichii nu mai reglează eficient echilibrul lichidelor. Astfel, transpirația excesivă poate provoca rapid deshidratare sau, dimpotrivă, retenție de apă și dezechilibre periculoase ale electroliților, spune dr. Lauren Siewny, director medical al Departamentului de Urgență al Duke University Hospital.
Astmul și BPOC
Persoanele cu astm sau boală pulmonară obstructivă cronică (BPOC) pot constata că nu doar aerul rece le irită căile respiratorii, ci și aerul fierbinte și umed. Studiile au înregistrat o creștere a prezentărilor la urgență, a spitalizărilor și a agravării simptomelor în perioadele cu temperaturi ridicate.
Respirația aerului fierbinte, fie el uscat sau umed, poate determina îngustarea căilor respiratorii și crește riscul unui atac de astm sau al agravării BPOC.
Valurile de căldură coincid adesea și cu o calitate mai slabă a aerului. Combinația dintre temperaturile ridicate și aerul stagnant favorizează acumularea ozonului la nivelul solului, iar umiditatea creează condiții ideale pentru dezvoltarea mucegaiului și a acarienilor – factori care pot declanșa crize respiratorii.
Lupusul
Deși cercetările sunt încă în faze incipiente, dovezile sugerează că lupusul eritematos sistemic este deosebit de sensibil la temperaturile ridicate.
Un studiu publicat în 2020 a arătat că puseele cutanate, articulare și hematologice la peste 1.200 de pacienți cu lupus au coincis cu zilele mai călduroase, iar durerile articulare au fost mai frecvente în condiții de umiditate crescută.
O posibilă explicație este creșterea inflamației generale în organism în timpul căldurii și umidității, ceea ce poate intensifica durerile articulare și oboseala.
Mulți pacienți cu lupus sunt și foarte sensibili la lumina soarelui, astfel încât chiar și o expunere scurtă poate provoca erupții cutanate, motiv pentru care protecția solară este esențială.
Diabetul
Zilele caniculare sunt asociate cu un număr crescut de internări în cazul persoanelor cu diabet zaharat de tip 1 și tip 2, iar valurile de căldură cresc riscul de complicații și mortalitate.
Temperaturile ridicate îngreunează controlul glicemiei. Circulația accelerată și dilatarea vaselor de sânge pot grăbi absorbția insulinei și provoca hipoglicemie. În același timp, deshidratarea poate concentra zahărul în sânge și favoriza hiperglicemia.
Din acest motiv, medicii recomandă persoanelor cu diabet să își monitorizeze glicemia mai frecvent în perioadele foarte calde.
Scleroza multiplă
Este bine cunoscut faptul că la persoanele cu scleroză multiplă creșterea temperaturii corporale poate agrava temporar simptomele, fenomen cunoscut sub numele de fenomenul Uhthoff. Căldura încetinește transmiterea impulsurilor nervoase prin fibrele nervoase afectate, ceea ce poate provoca oboseală accentuată, slăbiciune musculară, amorțeală și dificultăți cognitive.
Din fericire, simptomele se ameliorează de obicei după răcirea organismului și nu reprezintă o recădere propriu-zisă a bolii.
Bolile cardiovasculare
În timpul căldurii, organismul direcționează mai mult sânge către piele pentru a elimina excesul de căldură prin transpirație. Acest proces obligă inima să pompeze mai intens.
La persoanele cu boală coronariană, arterele îngustate de depunerile de grăsime pot să nu poată furniza suficient sânge inimii atunci când aceasta este suprasolicitată. Acest dezechilibru crește riscul de infarct miocardic și accident vascular cerebral, ambele fiind mai frecvente în timpul valurilor de căldură.
Pacienții cu insuficiență cardiacă, care iau adesea diuretice, sunt și mai expuși riscului de deshidratare, ceea ce poate agrava atât insuficiența cardiacă, cât și afectarea rinichilor.
Migrenele
Deși rezultatele studiilor sunt neuniforme, cercetările sugerează că schimbările de temperatură și presiune atmosferică pot declanșa migrene.
Vara există și alți factori favorizanți: nivelurile crescute de poluare, lumina puternică a soarelui, deshidratarea și tulburările de somn, toate putând contribui la apariția crizelor.
Depresia și anxietatea
Zilele foarte călduroase sunt asociate cu o creștere a prezentărilor la urgență pentru probleme de sănătate mintală și chiar cu un risc mai mare de suicid.
Există mai multe explicații posibile. Căldura activează răspunsul organismului la stres, ceea ce poate amplifica anxietatea. În plus, senzația că nu poți controla sau evita căldura poate afecta starea psihică.
Valurile de căldură perturbă și somnul, iar lipsa odihnei agravează simptomele depresiei și anxietății.
Unele medicamente antidepresive, precum inhibitorii selectivi ai recaptării serotoninei (SSRI), pot crește și riscul de deshidratare și supraîncălzire, deoarece afectează mecanismele de reglare a temperaturii.
Cum poți reduce riscurile în timpul verii
Specialiștii recomandă aceleași măsuri generale de protecție împotriva căldurii, dar cu și mai multă atenție în cazul persoanelor cu boli cronice:
- hidratați-vă corespunzător;
- folosiți aerul condiționat, ventilatoare sau pulverizatoare cu apă;
- purtați haine lejere și respirabile;
- folosiți un prosop rece în jurul gâtului sau un ventilator portabil atunci când sunteți afară.
De asemenea, este recomandat să programați o consultație la medic înaintea perioadelor foarte călduroase, mai ales dacă nu ați fost evaluat recent. Astfel puteți discuta un plan pentru gestionarea simptomelor și eventualele ajustări ale tratamentului, deoarece unele medicamente pot acționa diferit în condiții de temperaturi ridicate.
În plus, evitați alți factori care pot agrava starea de sănătate, precum mesele sărite, lipsa somnului sau deshidratarea, pentru a nu suprasolicita și mai mult organismul în timpul caniculei.
.webp)
