După ce a fugit din calea războiului din Afganistan, un copil și-a părăsit și a doua casă, Ucraina
De la debutul agresiunii militare din Ucraina, care a dus la un exod fără precedent în Europa, au fost înregistraţi 528 de copii care au intrat neînsoţiţi în România, dintre care 225 sunt în continuare în centrele din ţara noastră.
Pentru Samad, războiul din Ucraina a însemnat a doua dislocare de acasă, de la şcoală şi de lângă prieteni. La 14 ani, copilul a fost nevoit să fugă de violenţele războiului şi să se refugieze în România după ce, cu doar opt luni înainte, şi-a abandonat alături de părinţi casa natală din Afganistan.
Dintre cele 469.284 de persoane din Ucraina care au intrat în România de la debutul crizei umanitare (24 februarie), 4.019 au depus cereri de azil politic, până în data de 17 martie.
“Când a început războiul în Afganistan, ne-am părăsit casa, în care aveam lucrurile noastre. Am încuiat totul şi am venit în Ucraina”, povesteşte Samad. La opt luni distanţă, însă, Samad a trebuit să mai fugă o dată de război, cu doar câteva lucruri la el. Se simte puternic: a supravieţuit celor două războaie.
Copiii prinşi în zonele de război din Ucraina sunt expuşi riscurilor de înfometare, frig şi trafic de persoane. Estimările arată că jumătate dintre cei care s-au refugiat sunt copii, printre ei aflându-se şi copii neînsoţiţi. Totodată, mai mult de 100.000 de copii ucraineni trăiesc în instituţii de îngrijire a copilului şi sunt în risc crescut de a fi lăsaţi în urmă, scrie news.ro.
Nevoile acute rămân cele legate de asistenţa umanitară rapidă, de informaţii şi de suport emoţional, atât la frontieră, cât şi în centrele în care sunt cazaţi. De asemenea, o vulnerabilitate specială o au copiii care provin din sistemul de protecţie a copilului din Ucraina.
„Am stat trei zile într-un subsol. Mi-am ţinut copiii acolo, doar ca să mă asigur că vor trăi.”
Alina este mama a trei copii, a locuit în oraşul Irpin cu soţul şi copiii ei până la izbucnirea conflictului. Familia s-a ascuns într-un subsol timp de trei zile, înainte de a reuşi să ajungă la graniţa cu România. Soţul ei a rămas în Ucraina, să lupte.
Alina îşi propune să ajungă la membrii familiei ei care locuiesc în Spania, dar nu este sigură cât timp ar putea dura călătoria şi care este procesul pentru obţinerea vizei. Deocamdată, familia se află în tabăra pentru refugiaţi din România, unde copiii au folosit spaţiul de joacă amenajat de Salvaţi Copiii. Alina spune că fiilor ei le place să joace jocuri acolo, ceea ce o face fericită în ciuda experienţelor trăite.
Cei mai mulţi refugiaţi care ajung în România sunt în tranzit, deplasându-se cu maşini sau pe jos, ori cu bacul peste Dunăre, la Isaccea. În foarte multe situaţii, transportul este asigurat cu maşinile pompierilor (microbuze) până la taberele IGSU sau în centrele Inspectoratului General pentru Imigrări. Starea generală a grupurilor care sosesc la graniţe este de totală epuizare, iar solicitările cele mai frecvente sunt legate de informaţii practice privind formalităţile legale, mijloacele de deplasare spre alte zone ale României şi alte state europene, serviciile de ajutor oferite ori soluţiile de cazare.
Etichete: afganistan, Ucraina,
