Cum s-a schimbat discursul lui Putin într-un an de război. De la „denazificarea” Ucrainei, la „Occidentul a pornit războiul”

„Am luat decizia pentru o operaţiune militară", a spus Vladimir Putin în urmă cu un an.

„Împrejurările cer un răspuns ferm şi imediat din partea noastră. Republicile din Donbas au cerut ajutorul Rusiei. Așa cum prevede Articolul 51, paragraful 7 din, Carta Naţiunilor Unite, în conformitate cu aprobarea dată de Consiliul Federaţiei Ruse şi cu acordul de prietenie și asistență pentru Republicile Populare Donețk şi Lugansk, am decis lansarea unei operațiuni militare speciale. Obiectivul acesteia este protejarea celor care timp de 8 ani au suferit abuzuri şi genocid din partea regimului de la Kiev”, a spus președintele rus.

Liderul de la Kremlin le-a cerut atunci militarilor ucraineni „să depună armele” spunând că responsabilitatea pentru orice vărsare de sânge va fi pe conştiinţa regimului ucrainean.

Putin a mai spus la acel moment că, din punctul său de vedere, acţiunile Rusiei reprezintă auto-apărare în faţa ameninţărilor şi a unor probleme mai mari decât cele actuale.

Citește și

Medicii din Gaza se luptă să salveze pacienţii după ce Israelul a ordonat evacuarea unui spital din nordul regiunii

De asemenea, preşedintele rus s-a adresat militarilor ucraineni spunându-le că părinţii şi bunicii lor nu au luptat „pentru ca voi să puteţi ajuta neo-naziştii”. El a adăugat că doreşte să „demilitarizeze şi să denazifice” Ucraina.

„Demilitarizarea și denazificarea Ucrainei” - Putin a repetat timp de câteva luni aceste cuvinte atunci când a vorbit despre obiectivele „operațiunii militare speciale”.

De mulți ani, presa rusă controlată de stat susține că diferite state și entități sunt conduse de naziști sau pătrunse de ideologia nazistă. Iar pentru Kremlin, Ucraina – o țară în care milioane de oameni au murit luptând împotriva nazismului în Al Doilea Război Mondial, în care ideologia nazistă este interzisă(opens in a new tab) și care este în prezent guvernată de nepotul unui supraviețuitor al Holocaustului(opens in a new tab) – este cea mai „nazistă” dintre toate, potrivit EUvsDisinfo.

În universul Kremlinului, „naziștii” și „nazismul” nu au nicio legătură cu istoria sau ideologia reală a național-socialismului sau a fascismului și nici cu manifestările contemporane ale ideilor de extremă dreapta. Mai degrabă orice persoană considerată ostilă Rusiei sau ideii de „Russkiy Mir” („Lumea Rusă”) – un proiect geopolitic de unificare a lumii vorbitoare de limbă rusă sub sceptrul Kremlinului – este etichetat drept „nazist”, în frunte cu Ucraina, mai arată EUvsDisinfo.

Extinderea NATO, justificarea lui Putin pentru invazie

Președintele rus a mai spus că Rusia a invadat Ucraina ca o consecință a „expansiunii NATO” care „și-a mutat infrastructura militară aproape de granițele Rusiei”.

Putin se folosește de multă vreme de extinderea NATO ca justificare pentru propriile sale politici externe agresive. Această retorică rezonează bine cu publicul rus și, de asemenea, cu segmente ale comunității internaționale care cred că Statele Unite au devenit prea puternice de la sfârșitul Războiului Rece.

Cu toate acestea, încercările lui Putin de justifica invazia Ucrainei ca un răspuns la expansiunea NATO au fost complet respinse de propriile sale acțiuni.

Potrivit Reuters, Ucraina a informat Rusia în primele zile ale invaziei că este pregătită să răspundă solicitărilor Moscovei și renunțe la ideea aderării la NATO. Oferta Kievului a fost însă repsinsă de Putin.

După ce Putin a pornit războiul cu Ucraina, provocând moartea a peste 8.000 de civili și rănirea a peste 13.287 într-un an de conflict, potrivit Oficiului ONU pentru Drepturile Omului - Occidentul s-a solidarizat cu Ucraina și a început să trimită sprijin militar și umanitar.

„Ne luptăm cu NATO”. Amenințări către Occident pentru armele livrate Ucrainei

SUA și statele aliate au trimis pachete de ajutoare de miliarde de dolari Ucrainei. Încă din primele săptămâni ale invaziei la Kiev au început să ajungă rachete antitanc, antiaeriene și arme de calibru mic. Ucraina a reușit să reziste asalturilor inițiale ale trupelor ruse, iar în timp liderii occidentali au fost convinși să trimită arme mai puternice.

Ucraina a ajuns să primească rachete cu rază lungă de acțiune, tancuri și, mai nou, sunt discuții privind livrarea unor avioane de luptă.

După eșecurile armatei ruse în fața unei ucraine care se apără și cu arme occidentale, Kremlinul și-a schimbat retorica și a început să lanseze avertismente către statele din Vest.

Ministrul de Externe rus, Serghei Lavrov, spunea în luna mai că Occidentul a declarat „un război hibrid total” împotriva Rusiei și că este greu de estimat cât va dura.

De asemenea, ministrul rus a amenințat că toată lumea va resimți consecințele acestui război.

„Aceste evenimente din Ucraina nu sunt un conflict între Moscova și Kiev - aceasta este o confruntare între Rusia și NATO și, mai presus de toate, Statele Unite și Marea Britanie”, a declarat recent și Nikolai Patrushev, secretarul Consiliului de Securitate al Rusiei.

Moscova susține că poartă un război cu NATO, deși nicio țară nu a trimis trupe pe teritoriul Ucrainei, ci doar armament.

Însă Putin a început să amenințe tot mai des cu utilizarea armelor nucleare.

„Vreau să vă reamintesc că țara noastră are diverse mijloace de distrugere, mai moderne decât cele ale NATO și atunci când integritatea teritorială a țării noastre este amenințată, ca să protejăm Rusia și poporul nostru, cu siguranță vom folosi toate mijloacele pe care le avem la dispoziție”, a amenințat Putin în Septembrie.

„Nu este o cacealma”, a adăugat el.

De la „operațiune militară specială” la război

În decembrie, la 10 luni de când Rusia a invadat Ucraina, într-un discurs public, Vladimir Putin a folosit cuvântul „război” pentru a se referi la conflictul din Ucraina. A fost prima dată când s-a abătut de la descrierea atent elaborată a invaziei, pe care a numit-o până atunci „operațiune militară specială”.

 „Scopul nostru nu este să învârtim roata conflictului militar, ci, dimpotrivă, să punem capăt acestui război", a spus Putin.

Contestatarii lui Putin au remarcat că folosirea cuvântului „război” pentru a descrie conflictul din Ucraina este ilegală în Rusia din martie, când liderul de la Kremlin a promulgat o lege prin care difuzarea de informații „false” despre invazie este pedepsită cu până la 15 ani de închisoare.

Nikita Yuferev, un deputat municipal din Sankt Petersburg, care a fugit din Rusia după începerea războiului a declarat că a cerut autorităților ruse să-l judece pe Putin pentru „împrăștierea de informații false despre armată”.

„Nu a existat niciun decret care să pună capăt operațiunii militare speciale, nici un război nu a fost declarat. Câteva mii de oameni au fost deja condamnați pentru astfel de cuvinte despre război”, a scris Yuferev pe Twitter.

La un an de la invadarea Ucrainei, Putin acuză Occidentul că a pornit războiul

Justificările Kremlinului pentru războiul de agresiune purtat în Ucraina au continuat să fie adaptate de la 24 februarie 2022 și până acum, culminând cu discursul de aproximativ două ore al lui Vladimir Putin, despre ”starea națiunii”, în care președintele rus a acuzat Occidentul că a provocat războiul și l-a escaladat, iar SUA și aliații săi au căutat "putere nelimitată".

„Nu ne luptăm cu poporul ucrainean”, a spus Putin. Ucraina „a devenit ostatică a regimului de la Kiev și a stăpânilor săi occidentali, care au ocupat efectiv țara”, a continuat el.

Putin a mai afirmat că Rusia a încercat să rezolve conflictul din regiunea Donbas prin mijloace pașnice. El spune că angajamentul Occidentului față de pace s-a dovedit a fi o „fraudă" și o „minciună crudă" și susține că Kievul a încercat să adune arme biologice și nucleare.

„Făceam tot posibilul pentru a rezolva această problemă pe cale pașnică, negociind o ieșire pașnică din acest conflict dificil, dar în spatele nostru se pregătea un scenariu foarte diferit.

Putin susține că Rusia a făcut „tot posibilul să rezolve pe cale pașnică situația din Donbas, dar Occidentul s-a pregătit pentru un alt scenariu". Putin susține că " occidentul a pornit războiul".

Președintele rus a mai declarat că „Statele Unite au părăsit în mod unilateral tratate internaționale ei (n.r. statele occidentale) au început acest război, noi am făcut tot ce ne-a stat în putință să îl oprim, Sevastopolul din Crimeea era următoarea țintă. Obiectivul Occidentului este puterea fără limite"

El adaugă că Rusia vrea să „protejeze oamenii și să le protejeze casele” și acuză Occidentul că vrea „putere infinită”.

Liderii occidentali au discutat despre furnizarea de arme nucleare Ucrainei înainte de „operațiunea militară specială” a Rusiei, susține Vladimir Putin. El spune că Occidentul trimisese deja echipamente militare grele, avioane și sisteme de apărare în Ucraina. NATO înființa baze militare și laboratoare biologice la granițele Rusiei, spune el. 

Retrospectivă de un an de la izbucnirea războiului din Ucraina

Știrileprotv.ro vă prezintă retrospectiva primului an de război în Ucraina, într-un film de 14 minute, așa cum a fost relatat în jurnalele de știri ale PRO TV.

Oameni bombardați în propriile case, vieți curmate într-o clipă, distrugeri masive și masacre înfiorătoare comise de trupele ruse – toate aceste imagini și detalii șocante vă sunt dezvăluite într-o cronologie video care marchează momentele cheie ale unuia dintre cele mai sângeroase și mai brutale conflicte de la cel de-al doilea război mondial încoace.

Atenție! Imagini care vă pot afecta emoțional.

Articol recomandat de sport.ro

Olăroiu, răsplătit de arabi în mijlocul unui sezon istoric: românul încheie anul cu o veste excelentă