Cultură, religie și stereotipuri: Diferența dintre musulmani și arabi. Ce este „sindromul trei B”

diferenta dintre arabi si musulmani
Shutterstock

Mulți oameni au dificultăți în a face distincția dintre arabi și musulmani, cel mai probabil din cauza suprapunerii culturale.

Ei bine, nu toți arabii sunt musulmani și nu toți musulmanii sunt arabi. Această distincție trebuie stabilită întrucât arabii și musulmanii sunt două categorii diferite.

Această confuzie are loc adesea din cauza faptului că identitatea religioasă islamică și identitatea etnică arabă sunt confundate. Al doilea motiv pentru care arabii și musulmanii sunt confundați are legătură cu profunzimea cu care identitatea religioasă islamică a pătruns în identitățile etnice ale tuturor grupurilor de musulmani.

Arabii sunt persoanele care vorbesc araba ca limbă maternă, în timp ce musulmanii sunt cei care practică religia islamică.

Așadar, trebuie să reținem că mulți arabi nu sunt musulmani și nu toți musulmanii sunt arabi. Pentru a înțelege mai bine proporțiile, este bine de știut că mai mult de un miliard de oameni din lume sunt musulmani, dar mai puțin de 15 % dintre musulmanii din întreaga lume sunt arabi.

Citește și
Portocalele, simbol al sărbătorilor. Cum s-a schimbat consumul de citrice în România
Portocalele, simbol al sărbătorilor. Cum s-a schimbat consumul de citrice în România

Diferența dintre musulmani și lumea arabă

Pentru a înțelege care sunt diferențele dintre arabi și musulmani trebuie să definim cei doi termeni.

Arabii sunt membri ai unui grup etnic care provin din regiunea Arabiei sau care vorbesc limba arabă. Arabii pot fi creștini, musulmani, evrei sau de alte religii.

Arabii fac parte dintr-o categorie etno-lingvistică, care identifică persoanele care vorbesc limba arabă ca limbă maternă. Araba este o limbă semitică, strâns legată de ebraică și aramaică. Deși arabii vorbesc aceeași limbă, există o diversitate etnică enormă între dialectele vorbite, scrie teachmideast.org.

Musulmanii sunt persoane care urmează religia islamului. Islamul este religia monoteistă fondată de profetul Muhammad, iar musulmanii urmează tradițiile Coranului și învățăturile profetului.

Conform celor mai multe estimări, aproximativ o cincime din populația lumii, adică aproximativ 1,6 miliarde de oameni, este musulmană.

Definiția musulmanului variază în funcție de criteriile pe care le folosiți. Cele mai multe manuale oferă o definiție bazată pe practicarea celor „cinci piloni” ai islamului, astfel încât musulmanii sunt cei care își fac profesiunea de credință, se roagă de cinci ori pe zi, postesc în timpul Ramadanului, fac acte de caritate față de cei nevoiași și participă la pelerinajul de la Mecca cel puțin o dată în viață.

Pe de altă parte, nu toți musulmanii sunt la fel de evlavioși și o parte dintre ei nu practică islamul exact în modul descris mai sus.

De ce sunt confundați musulmanii și arabii?

Cei doi termeni pot fi ușor confundați pentru că mulți dintre arabi sunt musulmani și pentru că mulți musulmani din întreaga lume provin din țări cu populație majoritar arabă, ceea ce poate duce la o asociere greșită între cele două concepte.

Totuși, există mulți musulmani care nu sunt arabi, cum ar fi musulmanii turci, persani, indonezieni și din alte grupuri etnice și naționale. Prin urmare, diferența dintre musulmani și arabi este definită de cultură și de religie.

Țări musulmane

Deși avem tendința de a ne gândi la musulmani ca fiind oameni din Orientul Mijlociu, poate pentru că acolo își are islamul originile, majoritatea musulmanilor nu trăiesc aici.

De fapt, țara cu cei mai mulți musulmani este Indonezia, în Asia de Sud-Est (202,9 milioane de musulmani, la o populație de 275,5 milioane de persoane).

Cei mai mulți musulmani se află în țările din Asia de Sud: India, Pakistan și Bangladesh. Aici trăiesc aproximativ o jumătate de miliard de musulmani.

Africa are, de asemenea, o populație musulmană foarte mare. Nu numai că există peste 180 de milioane de musulmani în Africa de Nord, dar aproximativ 220 de milioane de musulmani trăiesc în țările din Africa Subsahariană.

Există, de asemenea, comunități musulmane minoritare în țări din întreaga lume, din China până în Europa de Vest, Canada și Statele Unite.

State arabe

Există 26 de țări sau teritorii din vestul Asiei și din Africa în care araba este limba oficială sau una dintre limbile oficiale ale statului: Algeria, Bahrain, Ciad (franceză), Comore (franceză și shikomor), Djibouti (franceză), Egipt, Eritreea (tigrignan), Irak (kurdă), Israel (ebraică), Iordania, Kuweit, Liban, Libia, Mauritania, Maroc, Oman, Palestina, Qatar, Arabia Saudită, Somalia (somaleză), Siria, Sudan, Tunisia, Emiratele Arabe Unite, Sahara Occidentală și Yemen.

În fiecare dintre aceste țări pot exista diferite grupuri etnice a căror limbă maternă nu este araba. Este posibil ca membrii acestor grupuri să vorbească arabă, dar să nu se identifice ca fiind arabi. De exemplu, atât în Ciad, cât și în Irak, membrii grupurilor etnice non-arabe folosesc araba ca „lingua franca” pentru a comunica. „Lingua franca” se folosește și cu sensul general de limbă vehiculară, adică folosită în comunicarea între vorbitori cu limbi materne diferite.

De asemenea, în multe țări arabe, înainte de înființarea statului Israel, existau comunități evreiești vorbitoare de limbă arabă active, în locuri precum Maroc și Irak. Majoritatea acestor populații s-au mutat în Israel după înființarea acestuia, în 1948, dar păstrează aspecte din viețile strămoșilor lor arabi.

Există, de asemenea, minorități de arabi în multe alte țări, precum Iran, Turcia, Franța și Statele Unite.

Desființarea stereotipurilor

În ciuda faptului că reprezintă un sfert din populația lumii, musulmanii sunt extrem de slab reprezentați la televizor, iar atunci când sunt reprezentați sunt înfățișați prin niște personaje stereotipizate.

Cercetătorii de la Școala Annenberg pentru Comunicare și Jurnalism a Universității din California de Sud au analizat peste 200 de seriale TV difuzate între 2018 și 2019, încercând să înțeleagă cum sunt portretizați musulmanii în emisiuni și seriale.

Ei au descoperit că doar 1% dintre personaje erau musulmane - în timp ce 25% din populația lumii este musulmană, scrie CNN.

De asemenea, în cele 200 de seriale TV analizate, doar 12 personaje obișnuite erau musulmane, a constatat studiul. Potrivit cercetătorilor, șapte dintre aceste personaje musulmane prezente în seriale erau fie autorii, fie țintele unor acte de violență fizică. În cadrul studiului au fost analizate seriale regizate în SUA, Marea Britanie, Australia și Noua Zeelandă.

În total, 87% dintre emisiunile studiate de cercetători nu au inclus nici măcar un personaj de religie musulmană, se arată în studiu.

Musulmanii care au fost portretizați tindeau să urmeze stereotipuri - și nu aveau diversitatea care caracterizează populația musulmană reală, potrivit studiului. Mai mult de jumătate din personajele musulmane erau bărbați din Orientul Mijlociu. Foarte puțini musulmani au fost identificați cu comunitatea LGBTQ, au mai constatat cercetătorii.

De asemenea, s-a constatat că musulmanii erau prezentați ca fiind „străini”, vorbind fie limba engleză cu accent, fie deloc. Aproape o treime dintre personajele musulmane erau violente față de alte personaje - iar 40% erau țintele violenței.

Potrivit studiului, femeile musulmane au avut tendința de a fi descrise ca fiind „temătoare și în pericol". Ele au fost prezentate mai ales ca victime ale amenințărilor și a violenței.

Un raport intitulat „100 de ani de stereotipuri anti-arabe și anti-musulmane” de Mazin B. Qumsiyeh, director de relații cu mass-media pentru Comitetul American-Arab Anti-Discriminare, descrie ceea ce unii din comunitatea arabo-americană numesc „sindromul trei B”.

Arabii din televiziune și filme sunt portretizați fie ca persoane care folosesc bombe (bombers), dansatoare din buric (belly dancers), fie miliardari (billionaires)”, arată raportul.

Acești trei „B” fac referire la bărbații arabi care sunt prezentați în filme fie ca teroriști, fie ca oameni foarte bogați care dețin afaceri în industria petrolieră. Reprezentarea femeilor în filmele americane este făcută, de regulă, de dansatoare de belly dance, mai arată raportul lui Qumsiyeh.

Aceste reprezentări au un impact real asupra modului în care telespectatorii se gândesc la musulmani, au susținut cercetătorii. Centrul de cercetare Pew a constatat în mod constant că americanii au cele mai negative opinii despre musulmani în comparație cu alte grupuri religioase.

Reprezentarea negativă a arabilor în filme

Jack Shaheen, profesor emerit de comunicații de masă la Universitatea Southern Illinois, a documentat aceste tendințe în cartea sa, „The TV Arab”, care identifică peste 21 de filme în care arabii sunt descriși ca terorişti sau dușmani ai Statelor Unite.

· Vulturul de Fier (1986)

· Navy SEALs (1990)

· Jocurile Patrioților (1992)

· Decizie executivă (1996)

· Regulile de angajare (2000)

· The Delta Force (1986)

· Death Before Dishonor (1987)

· Minciuni adevărate (1994)

· Wanted: Dead or Alive (1987)

„Rareori vedem o reprezentare pozitivă a culturii sau a oamenilor noștri în mass-media. Asta din cauza viziunii despre Orient pictată de societatea din Occident. Privind înapoi la primii ani ai Hollywood-ului, vedem că Hollywood-ul era plin de stereotipuri ale Orientului Mijlociu. Oamenii noștri sunt înfățișați fie ca teroriști, fie ca ignoranți. Nu ajută cu nimic faptul că, după 11 septembrie, denigrarea arabilor și a Orientului Mijlociu a fost justificată și acceptată, ceea ce ne îndeamnă să contestăm acest stereotip”, scrie presa din Egipt.

Al Jazeera scrie că „de la primele zile ale cinematografiei, până la cele mai mari filme blockbuster de la Hollywood din prezent, reprezentările calomnioase ale arabilor și musulmanilor au persistat în cinematograful occidental”.

Articol recomandat de sport.ro
Kosovarii nu au uitat de România! Cum au reacționat după tragerea la sorți a preliminariilor Cupei Mondiale
Kosovarii nu au uitat de România! Cum au reacționat după tragerea la sorți a preliminariilor Cupei Mondiale
Citește și...
Portocalele, simbol al sărbătorilor. Cum s-a schimbat consumul de citrice în România
Portocalele, simbol al sărbătorilor. Cum s-a schimbat consumul de citrice în România

Pentru mulți români, sărbătorile de iarnă înseamnă și miros de portocale. În urmă cu mulți ani, portocalele erau mâncate doar de Crăciun, după ce se stătea la cozi uriașe.  

Alternative vegane pentru mesele festive. Ce produse pot fi găsite la târguri. „Sunt extraordinare”
Alternative vegane pentru mesele festive. Ce produse pot fi găsite la târguri. „Sunt extraordinare”

Pentru cei care evită să mănânce carne, brânză, ouă și lapte, sărbătorile pot părea o provocare. Dar piața produselor vegane este în plină dezvoltare.  

Târgurile de Crăciun din România, o atracție pentru străini. Care sunt cele mai vizitate
Târgurile de Crăciun din România, o atracție pentru străini. Care sunt cele mai vizitate

Încântați de prețuri și de atmosferă, mai aproape de tradițional decât de comercial, străinii vin să vadă târgurile noastre de Crăciun.  

Recomandări
Surse | Răsturnare de situație în privința candidatului comun. Ruptura produsă deja în noul Guvern
Surse | Răsturnare de situație în privința candidatului comun. Ruptura produsă deja în noul Guvern

Candidatul comun pentru alegerile prezidențiale de anul viitor este pus sub semnul întrebării în noul Executiv.

Sebastian Burduja, triumfător pe Facebook: România exportă curent din energie eoliană, „verde și ieftină”
Sebastian Burduja, triumfător pe Facebook: România exportă curent din energie eoliană, „verde și ieftină”

România exportă din nou energie, produsă acum din centralele eoliene, afirmă ministrul de resort Sebastian Burduja, care pledează pentru acest tip de energie verde. Apa din lacurile de acumulare, pentru energia hidro, trebuie păstrată, spune el.

Dezinformări în mediul online. Reacția MApN după campania de fake news legată de „legea dronelor”. Prevederile proiectului
Dezinformări în mediul online. Reacția MApN după campania de fake news legată de „legea dronelor”. Prevederile proiectului

Apărarea și securitatea României nu sunt amenințate de Aliați și parteneri, spune răspicat MApN, care dezminte astfel dezinformările apărute pe tema modificărilor legislative în ceea ce privește apărarea spațiului aerian național împreună cu NATO.