China mărește sumele pe care le va cheltui în 2023 pentru arme și soldați: 224 de miliarde de dolari

China, armata, soldati
Shutterstock

China a stabilit un obiectiv oficial de creștere economică de "aproximativ 5%" pentru 2023, încercând să revigoreze a doua cea mai mare economie a lumii, după un an de creștere slabă, din cauza măsurilor împotriva pandemiei.

De asemenea, potrivit CNN, China vrea să își extindă bugetul pentru apărare cu 7,2%, marcând o ușoară creștere față de creșterea din anul precedent.

Ambele cifre pentru anul viitor au fost făcute publice la deschiderea adunării anuale a Congresului Național al Poporului (CNP), organul legislativ al țării, la care participă aproape 3.000 de delegați, la Beijing, pentru următoarele opt zile.

"Economia Chinei înregistrează o redresare constantă și demonstrează un potențial vast și un impuls pentru o creștere viitoare", a declarat premierul demisionar Li Keqiang în fața delegaților, în timp ce a prezentat, duminică, la deschiderea congresului, un raport privind activitatea guvernului.

Economia a adăugat în China peste 12 milioane de locuri de muncă în mediul urban anul trecut, iar rata șomajului urban a scăzut la 5,5%, potrivit raportului de lucru, care a subliniat accentul pus de China pe asigurarea unei creșteri stabile, a ocupării forței de muncă și a prețurilor pe fondul inflației globale și a stabilit obiectivul privind PIB-ul.

Citește și
america china
China acuză Statele Unite că „alimentează flăcările războiului” în Ucraina
Un român s-a însurat cu o prințesă din Africa și a devenit Sultan. Soția lui a venit în România pentru a-l susține în cariera politică

China a dezvăluit, de asemenea, bugetul său militar anual pentru 2023, care va crește cu 7,2%, la aproximativ 1.550 miliarde de yuani (224 miliarde de dolari), într-un proiect de raport bugetar publicat duminică.

Majorarea cheltuielilor marchează al doilea an consecutiv în care creșterea anuală a cheltuielilor militare depășește 7% și depășește creșterea de 7,1% de anul trecut, pe fondul creșterii tensiunilor geopolitice și a unei curse regionale a înarmării. Ca și în alți ani recenți, cifra rămâne mult sub expansiunea de două cifre, semnificativă din punct de vedere simbolic.

"Forțele armate ar trebui să intensifice antrenamentul și pregătirea militară în toate domeniile, să dezvolte noi orientări strategice militare, să aloce mai multă energie antrenamentului în condiții de luptă și să depună eforturi bine coordonate pentru a consolida activitatea militară în toate direcțiile și domeniile", se arată în raportul de lucru al lui Li.

Obiectivul privind PIB-ul și cheltuielile militare sunt printre cele mai atent urmărite în cadrul lucrărilor din ziua de deschidere, cifra privind obiectivul privind PIB-ul fiind monitorizată în special în acest an, în condițiile în care China iese din politica sa de "zero-Covid zero", care o secătuiește din punct de vedere economic. Noua cifră pare modestă față de ceea ce unii analiști au prezis că ar putea fi un obiectiv mai robust pentru anul viitor.

Reuniunea CNP este un eveniment politic anual cheie, care are loc în paralel cu o întâlnire a celui mai important organism consultativ politic al Chinei, aceste evenimente fiind cunoscute împreună sub numele de cele două sesiuni.

Aceasta este prima ediție a celor două sesiuni de când liderul chinez Xi Jinping și-a asigurat, în octombrie, un al treilea mandat în fruntea ierarhiei Partidului Comunist Chinez. Xi urmează să intre în cel de-al treilea mandat de președinte, un titlu în mare parte ceremonial, în timpul congresului.

Cheltuieli militare

Creșterea de 7,2% a cheltuielilor planificate pentru apărare marchează prima dată în ultimul deceniu când rata de creștere a bugetului a crescut timp de trei ani consecutivi, în timp ce Beijingul continuă să își modernizeze și să își consolideze armata, exercitând în același timp presiuni asupra Taiwanului - o democrație insulară autonomă pe care Partidul Comunist Chinez o revendică de mult ca fiind a sa, deși nu a condus-o niciodată.

În prezent, China controlează cea mai mare flotă navală din lume ca mărime și continuă să își dezvolte flota de submarine nucleare și avioane de luptă invizibile.

Bugetul militar a crescut cu 7,1%, ajungând la 1.450 de miliarde de yuani în 2022, față de 6,8% în anul precedent. Ultimul an în care cheltuielile anuale de apărare ale Chinei au crescut cu două cifre a fost 2015. Mărimea bugetului din acest an este mai mult decât dublă față de cea de acum zece ani.

Oficialii chinezi au încercat în mod repetat să prezinte cheltuielile lor militare ca fiind rezonabile în raport cu alte țări, cum ar fi Statele Unite - parte a încercării Chinei de a se prezenta ca o putere pașnică, în ciuda agresiunii sale în regiune, inclusiv militarizarea Mării Chinei de Sud și patrularea intensă în jurul Taiwanului.

În timpul unei conferințe de presă sâmbătă, înainte de ziua de deschidere, purtătorul de cuvânt al CNP, Wang Chao, a declarat că bugetul apărării Chinei a menținut o "rată de creștere relativ moderată și rezonabilă".

"Cheltuielile de apărare ale Chinei ca procent din PIB au rămas stabile de-a lungul anilor. Ea rămâne practic stabilă, mai mică decât media mondială", a declarat Wang.

 

 

Articol recomandat de sport.ro
Cea mai frumoasă jurnalistă din Kosovo a rămas impresionată de un tricolor: "Este magic"
Cea mai frumoasă jurnalistă din Kosovo a rămas impresionată de un tricolor: "Este magic"
Citește și...
NBC News: Serviciile americane au strâns informaţii care sugerează că China se gândeşte să furnizeze ajutor letal Rusiei
NBC News: Serviciile americane au strâns informaţii care sugerează că China se gândeşte să furnizeze ajutor letal Rusiei

Informaţiile iniţiale americane care sugerează că China se gândeşte să furnizeze ajutor letal Rusiei pentru războiul său din Ucraina au fost strânse de la oficiali guvernamentali ruşi, scrie NBC News.

China acuză Statele Unite că „alimentează flăcările războiului” în Ucraina
China acuză Statele Unite că „alimentează flăcările războiului” în Ucraina

China a acuzat joi SUA că ''alimentează flăcările războiului'' prin intermediul ''trimiterii de arme letale în Ucraina''.

SUA au vândut Taiwanului muniţie în valoare de 619 milioane de dolari. China, reacție furibundă: „Un gest grosolan”
SUA au vândut Taiwanului muniţie în valoare de 619 milioane de dolari. China, reacție furibundă: „Un gest grosolan”

Statele Unite au aprobat vânzarea către Taiwan de muniţie destinată avioanelor sale de luptă F-16 pentru 619 milioane de dolari, a anunţat, miercuri, Pentagonul. Afacerea este aspru constestată de China.

China, răspuns tăios către SUA: Să nu intervină în relația noastră cu Rusia. Nu vom accepta niciodată presiuni din partea lor
China, răspuns tăios către SUA: Să nu intervină în relația noastră cu Rusia. Nu vom accepta niciodată presiuni din partea lor

„Prețul pentru apărarea Bahmutului devine din ce în ce mai greu de plătit”, spune un comandat al armatei ucrainene. În ciuda imaginii cumplite de pe front, Moscova își intensifică propaganda și vorbește de pretinse „operațiuni ucrainene sub steag fals”.

Recomandări
Campania electorală s-a terminat. Cele mai marcante momente, de la zboruri private la ferme de troli și acuzații de spionaj
Campania electorală s-a terminat. Cele mai marcante momente, de la zboruri private la ferme de troli și acuzații de spionaj

Acuzaţii de spionaj, zboruri private, ferme de troli, un precedent juridic periculos la adresa democraţiei şi umbra lui Traian Băsescu au marcat campania electorală pentru prezidenţiale.

Putin avertizează că Rusia va continua să testeze noua rachetă hipersonică Oreşnik în condiţii de luptă
Putin avertizează că Rusia va continua să testeze noua rachetă hipersonică Oreşnik în condiţii de luptă

Preşedintele Vladimir Putin a declarat vineri că Rusia va continua să testeze noua rachetă hipersonică Oreşnik în condiţii de luptă şi că dispune deja de un stoc pregătit pentru utilizare.

LIVE TEXT Alegeri prezidențiale 2024 | A doua zi de alegeri în diaspora. 43.000 de alegători au votat până sâmbătă ora 9:00
LIVE TEXT Alegeri prezidențiale 2024 | A doua zi de alegeri în diaspora. 43.000 de alegători au votat până sâmbătă ora 9:00

A început votul în diaspora pentru alegerile prezidențiale. Românii din străinătate au la dispoziție trei zile pentru a-și alege președintele.