Experţii au afirmat că femeia a provocat pagube în valoare de mii de euro fântânii lui Neptun din Piazza della Signoria.
Creată de sculptorul Bartolomeo Ammannati, fântâna a fost comandată de Cosimo I de’ Medici în 1559 pentru a sărbători căsătoria fiului său, Francesco I de’ Medici, cu marea ducesă Ioana de Austria.
Bazinul înconjoară cai care trag un car în formă de scoică la baza unei statui care îl înfăţişează pe Neptun, zeul roman al mării.
Turista în vârstă de 28 de ani, a cărei naţionalitate nu a fost dezvăluită, a fost observată de poliţie şi îndepărtată rapid de lângă monument. Ea le-a spus că prietenii ei o provocaseră să atingă organele genitale ale lui Neptun, potrivit unui comunicat al primăriei din Florenţa.
Experţii consiliului au inspectat monumentul şi au constatat că farsa a provocat „daune minore, dar semnificative, atât picioarelor cailor pe care a călcat, cât şi frizei de care s-a ţinut pentru a nu aluneca”.
Autorităţile locale au estimat costul pagubelor la 5.000 de euro (4.340 de lire sterline). Poliţia a acuzat-o pe femeie de vandalizarea unui bun artistic şi arhitectural.
Incident repetat la statuia lui Neptun
Nu este prima dată când un turist încearcă să se urce pe statuia lui Neptun. Camerele de supraveghere au fost instalate în 2005, după ce un vizitator s-a urcat pe statuie, rupându-i una dintre mâini şi avariind carul.
În 2023, un turist german a provocat pagube semnificative încercând să se urce pe monument pentru a-şi face un selfie; în aceeaşi vară, un cuplu de tineri a încercat să se urce pe o replică a statuii lui David a lui Michelangelo din Piazzale Michelangelo.
În ciuda controalelor mai stricte în jurul obiectivelor turistice din Florenţa, rareori trece o vară fără incidente de acest gen.
Potrivit lui Giorgio Caselli, care conduce departamentul de arte plastice al primăriei, a devenit din ce în ce mai la modă ca vizitatorii să se urce pe monumente pentru a-şi asuma o „provocare”.
Florenţa este unul dintre cele mai vizitate şi aglomerate oraşe din Europa, atrăgând aproximativ 16 milioane de turişti pe an.
„Florentinii îşi apără cu înverşunare patrimoniul şi îi privesc pe vizitatori cu suspiciune”, a adăugat Caselli.
„Poate pentru că nu locuiesc în oraş, ei consideră totul mai degrabă un joc.”
