Valuri intense de căldură au afectat Europa atât pe uscat, cât și pe mare anul trecut, în condițiile în care mai multe țări s-au confruntat cu incendii de vegetație record, topirea semnificativă a ghețarilor și secetă extinsă, au arătat Organizația Meteorologică Mondială și oamenii de știință ai UE în evaluarea anuală a climei continentului, scrie Politico.
Continentul a înregistrat cel mai cald an din istorie, conform datelor Organizației Meteorologice Mondiale, care include Groenlanda și Caucazul în Europa. Programul european Copernicus, care exclude aceste teritorii, a clasat 2025 drept al doilea sau al treilea cel mai cald an înregistrat vreodată.
În funcție de setul de date utilizat, până la 99% din Europa a înregistrat temperaturi peste media normală anul trecut. Aceasta a fost „prima dată când aproape întregul continent a avut temperaturi anuale peste medie”, a declarat Samantha Burgess, director adjunct al serviciului Copernicus pentru schimbări climatice.
Aceste concluzii vin în contextul în care Organizația Meteorologică Mondială și alte instituții se așteaptă la apariția unui fenomen El Niño — un tipar climatic natural care intensifică efectele încălzirii globale provocate de om — spre finalul anului, ceea ce ar putea duce la creșterea temperaturilor la nivel global până în 2027.
„Dacă vă amintiți, 2024 a fost cel mai cald an înregistrat, iar acest lucru s-a datorat fenomenului El Niño”, a declarat Celeste Saulo, secretarul general al Organizației Meteorologice Mondiale, precizând totodată că este nevoie de confirmări suplimentare în lunile următoare.
Atât Organizația Meteorologică Mondială, cât și serviciul meteorologic britanic Met Office estimează că acest episod El Niño ar putea fi neobișnuit de puternic, fiind uneori numit un „super El Niño”.
„Oamenii de știință ne spun că acesta ar putea fi cel mai puternic fenomen El Niño din acest secol”, a declarat Grahame Madge, reprezentant al Met Office.
Fiecare episod El Niño are efecte diferite, amplificând precipitațiile sau seceta în diverse regiuni ale lumii, însă, în general, contribuie la creșterea temperaturilor globale, cu impact maxim resimțit în anul următor.
Deja, anul 2026 se conturează ca fiind al doilea cel mai cald an din istorie, potrivit unor analize.
În Europa, iarna trecută a fost una dintre cele mai reci din ultimii ani, însă temperaturile au început să crească din nou. Luna trecută a fost a doua cea mai caldă lună martie înregistrată pe continent.
Raportul publicat miercuri confirmă că 2025 a fost cel mai grav sezon de incendii de vegetație din istoria Europei, atât în ceea ce privește suprafața afectată, cât și emisiile de gaze cu efect de seră generate.
Temperaturile apelor din jurul Europei au atins, pentru al patrulea an consecutiv, cele mai ridicate niveluri înregistrate vreodată. De asemenea, anul trecut a fost unul dintre cei mai secetoși din ultimele trei decenii. Ghețarii de pe întreg continentul au pierdut masă, iar calota de gheață din Groenlanda s-a redus cu 139 de gigatone — echivalentul „pierderii a 100 de piscine olimpice în fiecare oră”, potrivit experților.
