Aleksandr Lukașenko ar renunța la putere doar după adoptarea unei noi constituții

×
Codul embed a fost copiat

După ce a declarat, sfidător, "până nu mă ucideți, nu vor fi alte alegeri in Belarus”, Aleksandr Lukasenko a spus că ar fi dispus să renunțe la putere.

Dar numai după adoptarea unei noi constituții în cadrul unui referendum. Asta, după ce rivala lui a anuntat că este gata sa fie „lider interimar al țării”, până la organizarea de noi, alegeri prezidenţiale corecte şi transparente. Contestarea regimului continuă cu greve, după uriaşa demonstraţie de protest din week-end. Lukașenko a fost huiduit când a mers la o uzină de tractoare.

200.000 de oameni, conform unor estimări ale jurnaliştilor străini, au luat parte la uriaşa manifestaţie a opoziţiei, intitulată „Marşul libertăţii”.

"A fost cea mai mare demonstraţie din istoria Belarusului independent", după aprecierea unui site de ştiri care nu este controlat de putere.

Protestatarii au purtat steaguri alb-rosii, folosite în Belarus după destrămarea URSS în 1991, înainte ca Lukașenko să vină la cârma țării.

Citește și
Belarus
Militari din Belarus, trimiși la granița cu Polonia după ce Lukaşenko a cerut sprijinul lui Putin. Reacția Poloniei
Trucul prin care s-a câștigat marele premiu de peste 9 milioane de euro la 6 din 49. Biletul a costat 4.413 lei

Valul de furie s-a ridicat în Belarus după ce Comisia Electorală Centrală a anunţat victoria, cu peste 80% din voturi, a preşedintelui Lukaşenko, în alegerile prezidenţiale contestate, din 9 august. În tot acest timp, lidera opoziţiei, Svetlana Tihanovskaia, ar fi obţinut doar puţin peste 10 procente.

În primele zile, protestele au fost reprimate brutal şi peste 6.700 de oameni au fost arestaţi. Mulţi au vorbit despre tortură cât timp s-au aflat în custodia serviciilor de securitate.

Svetlana Tihanovskaia, aflată în exil în Lituania, după ce a denunţat public rezultatele alegrilor, insistă că ea ar fi câştigat, probabil cu 60-70%, dacă voturile ar fi fost numărate corect.

Svetlana Tihanovskaia, lidera opoziției: „Sunt gata să-mi asum responsabilitatea şi să devin un lider naţional în această perioadă, pentru calmarea situaţiei, revenirea la normalitate, eliberarea prizonierilor politici şi crearea, în cel mai scurt timp, a condiţiilor pentru noi alegeri prezidenţiale. Reale, oneste şi transparente”.

„Am avut deja alegeri. Până nu mă ucideţi, nu vor fi altele”, a replicat, sfidător, Aleksandr Lukaşenko, care s-a adresat susţinătorilor săi, adunaţi şi ei la Minsk, duminică, însă în număr mult mai mic. Mulţi participanţi la mitingul favorabil regimului ar fi fost aduşi cu autobuze şi forţaţi să participe sub ameninţarea pierderii locului de muncă.

Aleksandr Lukașenko, președintele Belarusului: „Unii vor alegeri noi. Uitaţi-vă pe geam! Există tancuri și avioane la 15 minute de granițele noastre. Și nu este un accident. Trupe NATO sunt la porţile noastre. Lituania, Letonia, Polonia şi Ucraina noastră natală ne ordonă să ţinem noi alegeri”.

Dar Lukașenko este contestat şi de muncitorii marilor combinate industriale, care au intrat în grevă. De altfel, preşedintele a fost huidut, luni, când a vizitat o uzină din Minsk.

Acţiunea grevistă a cuprins şi televiziunea naţională. De dimineaţă au fost difuzate imagini cu redacţia goală, în timp ce jurnaliştii au ieşit în stradă pentru a denunţa cenzura şi fraudarea alegerilor.

Articol recomandat de sport.ro
FOTO Fostul jucător de la Real Madrid și-a tatuat numele copilului, apoi a aflat că nu el este tatăl
FOTO Fostul jucător de la Real Madrid și-a tatuat numele copilului, apoi a aflat că nu el este tatăl
Citește și...
Lukaşenko s-a răzgândit în câteva ore. În ce condiții se pot organiza noi alegeri în Belarus
Lukaşenko s-a răzgândit în câteva ore. În ce condiții se pot organiza noi alegeri în Belarus

Preşedintele Belarusului, Aleksandr Lukaşenko, a anunţat luni că ar putea fi organizate noi alegeri, dar numai după adoptarea unei noi constituții.

Militari din Belarus, trimiși la granița cu Polonia după ce Lukaşenko a cerut sprijinul lui Putin. Reacția Poloniei
Militari din Belarus, trimiși la granița cu Polonia după ce Lukaşenko a cerut sprijinul lui Putin. Reacția Poloniei

Armata belarusă intenţionează să desfăşoare în perioada 17-20 august exerciţii militare în apropierea centralei nucleare şi în regiunea Grodno, frontalieră cu Polonia şi Lituania, autoritățile poloneze anunțând că monitorizează situația.

Recomandări
Alţi doi cetăţeni români au fost identificaţi ca fiind decedaţi din cauza inundaţiilor din Spania. Bilanţul: 9 români morți
Alţi doi cetăţeni români au fost identificaţi ca fiind decedaţi din cauza inundaţiilor din Spania. Bilanţul: 9 români morți

Alţi doi români dați dispăruţi după inundaţiile din Valencia au fost identificaţi si declarati morți, a anunțat joi seară ministerul nostru de Externe.

Donald Trump promite o ”armată puternică” a SUA şi sfârşitul războaielor din Orientul Mijlociu şi Ucraina
Donald Trump promite o ”armată puternică” a SUA şi sfârşitul războaielor din Orientul Mijlociu şi Ucraina

Preşedintele ales al SUA, Donald Trump, a promis joi o "armată puternică" şi sfârşitul războaielor din Orientul Mijlociu şi Ucraina.

Rusia a atacat cu drone sudul Ucrainei, în special Odesa. Cel puţin un om a murit, iar alți opt sunt răniţi
Rusia a atacat cu drone sudul Ucrainei, în special Odesa. Cel puţin un om a murit, iar alți opt sunt răniţi

Armata rusă a lansat joi seara un atac cu drone dinspre Marea Neagră către regiunile sudice ale Ucrainei, lovind cu precădere Odesa. Cel puţin un om a murit, iar alți opt sunt răniţi, relatează Ukrainskaia Pravda, potrivit News.ro.