România nu intră în Spațiul Schengen la 1 ianuarie. Printr-o decizie contestată de toată Europa, Austria a votat împotrivă

Reuniţi la Bruxelles, miniştrii de interne şi de justiţie ai Uniunii Europene au încercat să-l convingă până în ultima clipă pe oficialul austriac că România şi Bulgaria merită să intre în zona de liberă circulaţie din 2023.

Poziția Austriei a rămas însă nechimbată, invocând fenomenul migrației ilegale, asta deși Germania a încercat chiar să forţeze negocierile în favoarea României.

Și Olanda a dat un vot negativ pentru Bulgaria, vot care a contat și pentru România, pentru că decizia a fost luată la pachet.

Doar croații se pot bucură - din ianuarie, sunt în Schengen, dar și în zona Euro.

Citește și

Discuții pe ultima sută de metri. Premierul Nicolae Ciucă a vorbit despre Schengen cu cancelarul Austriei, Karl Nehammer

Putin are un plan de împărțire a Ucrainei care implică și România și i-l va propune lui Trump

Comisarul european pentru afaceri europene, Ylva Johansson, a felicitat Croaţia şi pe cetăţenii croaţi pentru aderare şi a declarat că Bulgaria şi România merită, de asemenea, să adere la spaţiul Schengen, dar nu au reuşit să obţină sprijinul unanim necesar pentru a adera la spaţiul de liberă circulaţie a persoanelor şi bunurilor.

Îmtrebată de jurnaliştii români dacă problema aderării României şi Bulgariei la Schengen ar putea ajunge în cele din urmă pe agenda Consiliului European de săptămâna viitoare, ea a declarat că ar fi surprinsă dacă s-ar întâmpla acest lucru, dar a precizat că susţine orice demers pentru aderarea României şi Bulgariei la Schengen.

Tema aderării celor trei state a stârnit foarte multe discuţii în ultimele săptămâni, controverse şi agitaţie politică, mai ales după ce Austria a anunţat că îşi menţine împotrivirea faţă de aderarea României şi Bulgariei la spaţiul european de liberă circulaţie.

De altfel, în această dimineață, chiar înaintea începerii ședinței Consiliului JAI, ministrul de interne al Austriei a anunțat oficial că va vota împotriva României: ”Am vorbit mai devreme cu colegii români. Cred că Austria își pune în joc reputația bună pe care o are în Europa de Est. Astăzi voi vota contra extinderii Schengen cu România și Bulgaria. Este o greșeală ca un sistem care în multe locuri nu funcționează să fie extins. Anul acesta, în Austria, au fost 100.000 de treceri ilegale ale frontierei. Dintre aceștia, 75.000 nu erau înregistrați. Este o dovadă că sistemul nu funcționează".

CITIȚI în acest articol:

-► Cronologia evenimentelor de astăzi - LIVE TEXT
-► Surse de la Bruxelles: Austria și Olanda au votat împotriva aderării României, Bulgariei și Croației la Spațiul Schengen
-► Programul Consiliului JAI de astăzi
-► Surse: Austria ar fi cerut ca votul privind extinderea Schengen să fie amânat
- ►Surse: Germania vrea ca toate cele 3 state să fie acceptate în Schengen
-► Austria, despre aderarea României la Schengen: „Acum nu este momentul potrivit”
-► Este oficial. Austria a anunțat că votează astăzi împotriva aderării României la Schengen
-► Ministrul de interne al Germaniei: „Sprijinim intrarea în Schengen a României. Nu înţeleg poziţia Austriei”
-► Cristian Tudor Popescu: ”Ce face acum cancelarul Austriei înseamnă o lovitură de stat împotriva Uniunii Europene”
- ► Ministrul român de Interne: Vom accepta orice compromis în interesul ţării
-► România așteaptă de 11 ani să intre în Schengen

Pro TV

Cronologia evenimentelor, joi, 8 decembrie:

ora 14.40 Surse: Germania vrea ca toate cele 3 state să fie acceptate în Schengen, nu separat

Potrivit unor surse de la Bruxelles, poziția Germaniei în interiorul discuțiilor din cadrul Consiliului JAI a fost ca toate cele trei state să fie primite în Spațiul Schengen.

Surse politice susțin că germanii nu au invocat dreptul de VETO, dar că au insistat ca toate cele trei state să fie acceptate.

#UPDATE Austria's Interior Minister Gerhard Karner said Thursday his country will veto EU members Romania and Bulgaria joining the passport-free Schengen area, as he attended a meeting of EU colleagues in Brussels. pic.twitter.com/uTsgtdr2mI

— AFP News Agency (@AFP) December 8, 2022

 ora 11.00 Comisarul european pentru afaceri interne, înainte de Consiliul JAI: „Astăzi este ziua. Mă aştept la o decizie pentru România şi Bulgaria”

Comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, a declarat joi, înainte de Consiliul Schengen, unde se discută despre aderarea României, Bulgariei şi Croaţiei la Schengen, că se aşteaptă la o atmosferă „dinamică”, aluzie la negocieri intense, dar crede că va exista o decizie în cele din urmă.

„Cred vom avea o dinamică cu adevărat bună, nimic nu este clar încă, dar sper să fie un rezultat pozitiv. Apreciez modul în care preşedinţia cehă a sprijinit acest dosar, astfel că avem o oportunitate de extindere pentru prima oară după 11 ani, cu o cale clară atât pentru România, cât şi pentru Bulgaria”, a declarat comisarul Ylva Johansson, potrivit News.ro.

Ea a fost întrebată de jurnalişti ce şanse vede pentru Bulgaria, a cărei candidatură la Schengen este respinsă deocamdată atât de Austria, cât şi de Olanda.

De asemenea, întrebată dacă ar putea exista un consiliu extraordinar săptămâna viitoare, pentru a prelungi aceste discuţii, comisarul a exclus posibilitatea şi a spus că „azi este ziua, astăzi este discuţia şi decizia, cu o dinamică şi implicare importantă din partea statelor membre. Astăzi este ziua pentru a rezolva subiectul şi sper să o facem”, a afirmat comisarul pentru afaceri interne.

„Vom discuta despre Schengen, este o ocazie foarte bună pentru extinderea Schengen, mă aştept în această privinţă să avem un consiliu foarte dinamic, cu multă implicare din partea statelor membre şi va fi interesant să vedem cum vom progresa”, a comentat comisarul.

ora 10.00 Cristian Tudor Popescu: ”Ce face acum cancelarul Austriei înseamnă o lovitură de stat împotriva Uniunii Europene”

Gazetarul Cristian Tudor Popescu este de părere că opoziția cancelarului Austriei față de aderarea României la Spațiul Schengen reprezintă ”o lovitură de stat împotriva Uniunii Europene, statul fiind Austria”.

Mai mult decât atât, gazetarul susține că Karel Nehammer, cancelar al Austriei, are un comportament de ”Sturmbannführer SS”, un grad care a fost folosit în fosta armată nazistă a lui Hitler.

Mesajul complet al lui Cristian Tudor Popescu poate fi citit aici.

ora 09.45 Bode: Interesul României e mai presus de orice; vom accepta orice compromis în interesul ţării

Orice compromis în interesul României va fi acceptat, a declarat, în această dimineaţa, ministrul Afacerilor Interne, Lucian Bode, înainte de începerea reuniunii Consiliului JAI.

"Aici toate lucrurile se negociază, toate pot avea la un moment dat un compromis şi orice compromis în interesul României îl vom accepta. În acest moment, noi intrăm la dezbatere şi vot cu propunerea de aderare împreună - România şi Bulgaria. În funcţie de poziţionările fiecărui stat membru, (...) lucrurile pot evolua într-o direcţie sau alta, (...) cum am spus mandatul meu e să susţin aderarea României la spaţiul Schengen şi vot astăzi", a precizat Lucian Bode.

Bode a subliniat că România a pornit pe drumul către aderarea la Schengen împreună cu Bulgaria, însă interesul României este mai presus de orice.

"Acum, legat de ce şanse sunt să intrăm separat - noi am pornit pe acest drum împreună cu Bulgaria, am fost evaluaţi împreună cu Bulgaria, suntem într-un parteneriat cu Bulgaria şi într-o relaţie de bună vecinătate cu ei. Noi ne dorim să intrăm împreună, dar interesul României este mai presus de orice. România trebuie să fie membră a spaţiului Schengen începând cu anul 2023", a subliniat Bode, care a adăugat că "mandatul României este ferm".  

ora 09.30 Ministrul Bode: România va solicita azi un singur lucru - respect

""România va solicita un singur lucru - respect. Merg să cer respect pentru ţara noastră, pentru că România respectată în Uniunea Europeană este suma respectului câştigat de fiecare român din partea Uniunii Europene. (...) Azi, mandatul meu este unul foarte clar: voi solicita dezbatere şi vot pentru aderarea României la Schengen. (...) Argumentele României sunt arhicunoscute şi sunt susţinute de Preşedinţia cehă, de Comisia Europeană şi majoritatea statelor membre, cu excepţia Austriei. (...) Sunt încrezător într-un rezultat pozitiv pentru România - un vot pentru aderare azi şi ridicarea controalelor de la frontieră de la 1 ianuarie 2023", a declarat în această dimineaţă ministrul Afacerilor Interne, Lucian Bode, înainte de începerea reuniunii Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne de la Bruxelles.

El a spus că va încerca să aibă o discuţie cu omologul austriac înainte de reuniune.

Programul Consiliului JAI

Pentru că se discută despre tema Schengen, în marja Consiliului JAI va avea loc mai întâi o reuniune a Consiliului Schengen, programat la ora locală 10:00 (11:00, ora României), după care Consiliul JAI propriu-zis va avea loc de la ora locală 12:25 (13:25, ora României).

În prezent la Spaţiul Schengen au aderat 26 de ţări. Dintre acestea, patru nu fac parte din Uniunea Europeană: Norvegia, Islanda, Elveţia şi Lichtenstein, în timp ce patru state - România, Bulgaria, Croaţia şi Cipru - sunt membre UE, dar nu au fost admise în Schegen. Orice decizie legată de Spaţiul Schengen trebuie discutată mai întâi în Consiliul Schengen, din care fac parte toate ţările care au fost primite în spaţiul de liberă circulaţie.

Sosirile miniştrilor de interne sunt prevăzute începând cu ora locală 9:00 (10:00 ora României), atunci când sunt de aşteptat şi scurte declaraţii, în special din partea lui Vít Rakušan, ministrul ceh de interne, care va prezida reuniunile, întrucât Cehia deţine preşedinţia Consiliului UE. 

Alte teme de discuţie în Consiliul JAI se referă la migraţie şi azil, agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, abuzuri sexuale asupra copiilor şi rezilienţa infrastructurii critice.

Primele declaraţii în urma Consiliului JAI, care vor fi făcute de ministrul ceh de interne, sunt aşteptate în jurul orei 13:15 (14:15, ora României), după care urmează o pauză de prânz, iar miniştrii de interne din UE îşi vor relua discuţiile de la ora 15:15 (16:15, ora României).

Conferinţa de presă finală, de la încheierea reuniunii, este programată la ora 19:00 (20:00, ora României), potrivit programului transmis de Consiliul UE.

România așteaptă de 11 ani să intre în Schengen

România şi Bulgaria aşteaptă din 2011 să intre în Schengen, în timp ce în cazul Croaţiei, care a aderat la UE în 2013, pare să existe mai multă disponibilitate pentru aderare. 

Aderarea la spaţiul de liberă circulaţie Schengen aduce avantaje atât economice, cât şi pentru cetăţenii obişnuiţi. În ţările care fac parte din spaţiul Schengen sunt eliminate controalele la frontiere. Trecerea dintr-un stat în altul este, practic, o călătorie în interiorul aceleiaşi ţări. Cei care călătoresc cu avionul, cu trenul, cu autocarul sau cu maşina personală nu vor trebui să se mai prezinte la controlul paşapoartelor. Pentru economie înseamnă că vor disparea timpii de aşteptare pentru TIR-uri la punctele de trecere a frontierei terestre.

De-a lungul timpului, au existat mai multe decizii favorabile intrării României şi Bulgariei în Schengen atât din partea Parlamentului European, cât şi din partea Comisiei Europene. Numai că în acest caz decizia aparţine Consiliului UE, în speţă liderilor UE, iar unele state membre au ridicat diverse obiecţii legate cu precădere de capacitatea celor două ţări de a avea un control eficient la graniţe, în condiţiile în care aveau probleme de corupţie, consemnate ca atare în rapoartele monitorizării din cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV).

Franţa şi Germania au fost principalele voci care se opuneau de mulţi ani intrării României în Schengen, iar anul acesta, odată cu ridicarea MCV, ele au fost convinse să renunţe la veto.

Treptat, au fost înlăturate reticenţele şi în cazul altor state, în special nordice. România a trecut cu bine două evaluări tehnice voluntare în ultima vreme şi în cele din urmă a convins şi Olanda şi Suedia, astfel că până în ultima clipă un singur stat a rămas potrivnic: Austria. În cazul Bulgariei, e vorba şi de Olanda. 

Decizia Vienei, văzută în mare măsură ca având de-a face cu bucătăria electorală internă, a activat clasa politică românească. S-a mobilizat sperând că va putea smulge în ultima clipă acceptul şi au fost puse în mişcare familiile politice europene. Pe de altă parte, argumentele Austriei, legate de o gestionare proastă la frontiere care ar exista în cazul României şi Bulgariei, sunt contrazise de cifre, iar Viena se găseşte cumva izolată în Consiliul JAI. În cazul Bulgariei, face însă tandem cu Olanda.

Reacțiile politicienilor români, după conferința cancelarului Austriei

Cancelarul Austriei, Karl Nehammer, a declarat miercuri seara, într-o conferinţă de presă cu liderul PPE, Manfred Weber, că ministrul de interne al ţării sale are „un nou calendar pentru primăvara următoare” în ceea ce priveşte aderarea României şi Bulgariei la Schengen. El a sugerat, de asemenea, că România nu ar urma să fie decuplată de Bulgaria în privinţa aderării la Schengen.

Nicolae Ciucă, premierul României, susține că România va merge până la capăt.

"La acest moment, toate statele membre ne susţin în avansarea aderării, inclusiv Olanda şi Suedia, cu excepţia Austriei. Avem inclusiv susţinerea fermă a Germaniei şi a Franţei. Suntem hotărâţi să mergem până la capăt, inclusiv prin a cere un vot pentru România în Consiliul JAI de mâine. Strarea actuală de incertitudine nu mai poate continua", a declarat Nicolae Ciucă.

Europarlamentarul Rareş Bogdan, care a fost la reuniunea PPE de la Viena şi a avut ocazia să vorbească cu Nehammer, a declarat că ar fi vorba despre luna martie ca nou termen al aderării României la Schengen. Pe de altă parte, el a dezvăluit că nu a putut avea o discuţie concretă şi cu argumente solide din partea interlocutorului austriac, care, în plus, ar fi acuzat că şefi ai unor companii austriece din România s-ar fi plâns de „presiuni” din partea unor autorităţi ale statului român cu privire la facilitarea sau direcţionarea unui „anumit vot” în Consiliul JAI. 

Şi liderul PMP, europarlamentarul Eugen Tomac, a declarat că liderul Austriei, cancelarul Karl Nhammer, "vrea să umilească România".

"Concluzia după întâlnirea cu Karl Nehammer, cancelarul austriac. Guvernul de la Viena este condus, din păcate, de un lider ce insistă cu încăpățânare asupra unor argumente ridicole. I-am spus direct că este foarte aproape de a fi cel ce va anula toată simpatia pe care românii au cultivat-o de-a lungul timpului în relația cu Austria, țară pe care noi am privit-o cu multă încredere. A fost una dintre cele mai tensionate întâlniri politice la care am participat. Din păcate, acest om a respins orice argument rațional. A anulat orice a propus Comisia Europeană, a neagat orice raport sau statistică. Pur și simplu, a luat o decizie absurdă. Vrea doar să umilească România în mod inacceptabil. Mai devreme sau mai târziu, România va intra în spațiul Schengen, dar această palmă nemeritată nu va fi uitată ușor de cei peste 20 de milioane de cetățeni români. România merită în Schengen!", a transmis, într-un mesaj postat pe Facebook, Eugen Tomac.

La rândul său, europarlamentarul Dragoş Tudorache a schiţat câteva scenarii şi soluţii care încă mai sunt posibile. Una dintre ele ar fi ca subiectul Schengen să fie dus de preşedintele Klaus Iohannis în Consiliul European ce va avea loc săptămâna viitoare.

Fostul ministru de externe Cristian Diaconescu este de părere că sunt puţine şanse ca la Consiliul JAI să mai existe o răsturnare de situaţie de ultim moment, iar Austria să-şi schimbe poziţia radical în legătură cu aderarea României şi Bulgariei la Schengen. De aceea, cel mai convenabil ar fi un compromis, însă, atrage atenţia diplomatul, nu orice fel de compromis ar fi o veste bună. În plus, o soluţie de decuplare a României de Bulgaria pentru intrarea în Schengen ar fi o greşeală, a explicat diplomatul.

Întrebat care consideră că ar fi un compromis acceptabil, fostul ministru a spus că ar fi varianta „unui termen dilatoriu” fără alte condiţionări. Şi a explicat ce înseamnă: „Am decis ca în două luni, în trei luni, România să devină stat membru Schengen. Punct. Nu vom mai relua discuţia. Din acest punct de vedere, Austria fiind de acord cu această variantă - de aceea spuneam că e nevoie de presiune - tot expozeul ei public cu refugiaţi cade în acest moment. Pentru că dacă dăm un termen dilatoriu, urmând să reevaluăm candidatura României, fiţi siguri că Austria a câştigat. Mâine ar trebui să intrăm în Schengen. La 1 ianuarie sau la un termen care nu mai este negociabil şi fără alte condiţii”, a arătat fostul ministru de externe.

El a sugerat că pentru a obţine o astfel de decizie, România îşi poate exercita dreptul de veto în privinţa altor chestiuni de pe agenda UE. Bulgaria deja a ameninţat că se va opune la orice propunere în legătură cu refugiaţii, în cazul unui refuz al aderării la Schengen.

Victor Negrescu, europarlamentar PSD, susține că România s-ar putea decupla de Bulgaria.

"Aderarea României la spaţiul Schengen este pe ordinea de zi a Consiliului de Justiţie şi Afaceri Interne. Este o victorie importantă pentru ţara noastră, dar lucrurile nu sunt câştigate, întrucât Austria respinge aderarea. Putem să vorbim de două aspecte, de decuplarea României de Bulgaria şi asta presupune din partea României să facă nişte eforturi suplimentare. Trebuie să vorbim despre rescrierea rezoluţiei ca ţara noastră să îşi asume angajamente legate de combaterea migraţiei. Acesta ar fi scenariul cel mai posibil care ar putea să conducă la un vot pozitiv. Dacă vom avea un vot negativ, România poate relua acest subiect la nivelul CE, unde participă şefii de stat şi de guvern. Acolo Austria şi-ar putea schimba poziţia”, a declarat Victor Negrescu.

Vlad Gheorghe, europarlamentar USR, consideră că tot ceea ce se întâmplă în ultimele zile reprezintă cronica unui eșec anunțat.

"Acum se discută decuplarea României de Bulgaria, dar după părerea mea este cronica unui eşec anunţat. Este prea târziu să pregătim celelalte ţări pentru aşa ceva”, susține Vlad Gheorghe.

Analiştii spun că politicienii de la Bucureşti speră în zadar că Austria, deşi izolată, s-ar putea răzgândi. Aceştia explică opoziţia Austriei arătând spre problemele electorale pe care le are partidul de guvernământ aflat în pragul alegerilor, dar şi prin conexiunile cu Moscova.

Cristian Pîrvulescu, analist politic, consideră că, dintre toate statele din UE, Austria este cea mai dependentă de fondul rusesc.

"Ştim că e nedrept ceea ce spune Austria, ştim că e fals, putem să demonstrăm cu cifre, dar nu conteză. Rusia este foarte puternică. Austria este cea mai dependentă de fondul rusesc ţară membră a UE. Declaraţia a fost în mod special făcută. Şi am avut şi un crescendo dramatic, am avut o punere în scenă, avem un suspans. Cred că asta i-a făcut pe unii dintre diplomaţii de la Bucureşti să creadă că Austria joacă la cacealma. Dar cred că declaraţiile sunt prea tranşante ca să rişte cu o lună înaintea alegerilor locale să joace la cacealma. Cred că este vorba de disperare, dar e o mare problemă pentru UE că ţări inventează probleme peste noapte”, susține Cristian Pîrvulescu.

Articol recomandat de sport.ro

Reacția lui Gică Hagi după conflictul dintre Denis Alibec și Mircea Lucescu! Mesajul către jucătorul său