Platoul Bucegi, parc protejat de lege, riscă să se transforme într-un mare şantier, cu acordul autorităților

„Asistăm la mutilarea uneia dintre cele mai frumoase zone montane din România", spun activiştii de mediu. Inspectorul Pro le-a cerut explicaţii edililor din judeţul Dâmboviţa. Pentru că ei s-au arătat dispuşi să avizeze toate construcţiile de pe Platoul Bucegi, indiferent că vorbim de case sau hoteluri.

Dominat de Sfinx şi vestitele Babe, Bucegiul este poate cel mai popular parc natural de la noi. Este arie protejată, aflată în grijă Romsilva, cu peste 32.000 de hectare, întinse pe raza a trei judeţe - Dâmboviţa, Prahova şi Braşov.

Decizia ca pe 10 hectare să se poate construi, în scop turistic, a stârnit revolta multor iubitori de natură. Jurnalistul Lucian Mândruţă este unul dintre cei care luptă ca zona să rămână aşa cum e.

"De jur împrejur, oriunde te uiţi, păşune alpină. Suntem cam la 1.800-1.900 de metri altitudine în ceea ce ar trebui să fie o zonă protejată a României. Zona asta cu pietriş este amenajarea drumului de şantier către ceea ce urmează să se facă aici."

Terenul este chiar lângă Transbucegi, şoseaua care pleacă din Sinaia şi ajunge până în apropierea Babelor sau Lacului Bolboci. Drumul se mai află la câteva sute de metri distanţă, în linie dreaptă, de pârtiile de pe Valea Dorului şi Valea Soarelui.

Cele 10 hectare construibile, alături de alte 55 din parcul natural Bucegi, sunt acum în proprietatea unor investitori imobiliari din Bucureşti. Erau păşune când le-au cumpărat, în urmă cu aproape 15 ani, de la moştenitorii din zonă, cărora li se retrocedaseră.
Terenul se afla administrativ pe raza comunei Moroeni, judeţul Dâmboviţa, cea care are în grijă şi staţiunea Padina-Peștera.

Proprietarii terenului au cerut, în 2012, ca cele 10 hectare de păşune să fie trecute în intravilan. Pentru asta, au depus la primăria Moroeni un PUZ, adică un plan urbanistic zonal care, pe hârtie, arata copleşitor: cu pensiuni, heliport, bazine şi alei pietonale. Consilierii locali l-au aprobat fără prea multe discuţii.

7 ani nu s-a întâmplat nimic. Dar, de curând, în zonă, turiştii au văzut primul buldozer.

În urmă cu câteva săptămâni, Primăria Moroeni a emis şi primele autorizaţii de construire, două la număr, pentru o casă de vacanţă şi drumul de acces aferent. Investitorul nu a pierdut timpul şi s-a apucat de lucru, drumul a început să prindă contur.

Casa ar urma să aibă parter şi mansardă şi o suprafaţă construită de 170 de metri pătraţi. Utilităţi în zona nu sunt. Apa ar fi adusă cu cisternă, curentul ar fi asigurat cu panouri solare, iar pentru deşeuri, ar fi amenajata o fosă septică.

Proprietarii terenului au refuzat să ne ofere un interviu. Ne-a spus, telefonic, că deocamdată, au oprit construcţia. Şi că nu au alte planuri de viitor cu acel teren.

Dar cum s-a ajuns să se construiască? Într-o arie protejată exista zone de dezvoltare durabilă unde se pot face face investiţii, în special turistice.

În regulamentul parcului natural Bucegi scrie însă că orice proiect se va realiza pe baza acordului administraţiei ariei protejate. Am vrut să aflăm dacă planul urbanistic zonal, care stă la baza dezvoltării zonei şi fără de care nu s-ar putea emite nicio autorizaţie de construire, are acest aviz.

Primarul Laurenţiu Moraru, în funcţie şi în 2012, a refuzat să ne ofere un punct de vedere oficial.

Cum primarul s-a făcut nevăzut, am stat de vorbă cu secretarul primăriei, de la care am aflat că nu există o hârtie oficială din partea parcului. A ţinut loc de aviz un răspuns pe care proprietarul terenului l-a primit de la administraţia parcului cum că acolo ar fi zona de dezvoltare durabilă.

Horia Iuncu este directorul Parcului Natural Bucegi din 2003. L-am căutat mai multe zile. A evitat să ne dea un răspuns direct.

Horia Iuncu: "Nu pot să vă furnizez nicio informație având în vedere că nu sunt pregătit. În 30 de zile vă voi formula un răspuns. Am 38.000 de hectare şi chiar până nu verific arhiva nu pot să vă dau niciun răspuns "

Într-un final, am primit şi un răspuns în scris de la directorul Iuncu. Recunoaşte că PUZ-ul nu are acordul administraţiei parcului dar că nu ar fi nevoie de acest aviz pentru că Agenţia pentru Protecţia Mediului Dâmboviţa a decis că noile construcţii nu ar avea efecte semnificative asupra mediului.

În aceste condiţii, ordine pe platou ar trebui să facă Romsilva, coordonatorul ariei protejate. Care ar putea verifica legalitatea planului urbanistic zonal şi ar putea lua măsuri.

E adevărat, avem nevoie ca turismul din România să se dezvolte, dar trebuie făcut cu grijă pentru natură şi sub supravegherea unor autorităţi competente.

Articol recomandat de sport.ro

Cum s-a fotografiat Georgina Rodriguez, înainte de nunta cu Cristiano Ronaldo