Piaţa românească, invadată de cosmetice vândute în mod fals drept naturale sau bio. Cum le deosebim
Piaţa românească este invadată de tot felul de cosmetice vândute drept naturale sau bio.
Unii producători le iau ochii cumpărătorilor cu astfel de etichete, însă în multe cazuri este vorba doar de reclamă. Cele mai mari nereguli au fost descoperite în magazinele online. Aceste mărfuri pot fi verificate de Ministerul Sănătăţii, prin Inspecţia Sanitară de Stat, iar sancţiunile pot ajunge până la suspendarea activităţii.
„Inspectorul Pro” vă arată la ce trebuie să fiţi atenţi, înainte să daţi banii
Cosmeticele naturale, care sunt diferite de cele bio, conţin, în mare parte, ingrediente din extracte din plante, cum ar fi muşeţel, mugur de brad sau iasomie. Aşa se explică de ce, pe etichetă lor, cantităţile chimice sunt ori absente, ori în proporţii mici.
Reporter: „Când mergem să cumpărăm o cremă de genul ăsta, de unde ştim ce cumpărăm?”
Medic: „Păi, nu prea ştim. Ştim doar că există acele ingrediente naturale, cu anumite eficiență. Pe de altă parte, multe dintre ele sunt de manufactură sau sunt făcute individual şi nu sunt testate”.
În funcţie de pielea fiecăruia, plantele au efecte diferite şi nu întotdeauna cele dorite. Asta, deşi provin din natură şi, în multe cazuri, sunt mai scumpe decât cosmeticele convenţionale.
Un medic dermatolog a folosit un gel de dus bio, pe bază de tei.
Amalia Anghel, dermatolog: „A fost prima şi ultima dată când am declanşat o alergie. Mi s-a înroşit pielea. Am avut un prurit groaznic, adică o mâncărime groaznică, am făcut nişte hematoame pe coapse care au stat o lună”.
Domeniul este insuficient reglementat în România
Din păcate, în România, domeniul nu este suficient reglementat. Deruta pleacă chiar de la legislaţie, care nu impune un procent minim de ingrediente naturale pentru astfel de cosmetice. Adică producătorul poate folosi - în orice procent - ingrediente din plante şi să vândă produsul ca fiind unul natural. Şi astfel, termenul „natural” rămâne în multe cazuri doar marketing.
De exemplu, dacă proporţia este de 20 la sută, nu este un produs natural. Un produs cosmetic ar trebui să aibă în jur de 95 la sută substanţe. Nu înseamnă că este un produs necoform. Înseamnă că declaraţia nu este corectă și induce în eroare consumatorul.
Inspectorul Pro a cumpărat din magazinul online al unui producător român două ape florale – de lavandă şi de muşeţel - şi un ulei de cocos.
Reporter: „Au ajuns produsele comandate. Pe toate cele trei ambalaje scrie că produsele sunt bio sau organice. Termenele sunt sinonime. Dar şi că sunt sută la sută naturale. Însă nu există niciun logo pe etichetă care să certifice că apele şi uleiul sunt eco. Sau că au fost verificate de vreun organism de specialitate”.
Inspectorul Pro a mers mai departe şi a cerut acte care să demonstreze că produsele sunt bio şi naturale. Potrivit documentelor primite, uleiul de cocos este bio, dar nu scrie nicăieri că ar fi pentru uz cosmetic. La fel şi apele florale.
Într-un răspuns pentru Ştirile ProTV, firma românească precizează că doar ambalează apele şi uleiul, pe care le importa din Bulgaria şi Franţa. Susţine că materia primă este eco şi că poate fi folosită în industria cosmetică. Dar nicăieri nu apare că poate fi folosită ca produs de sine stătător. Medicii avertizează: fără studiu şi reţete verificate, unele substanţe din natură pot avea efecte nedorite asupra pielii.
Amalia Anghel, dermatolog: „O parte dintre ingredientele acestea vegetale pot fi alergizante, iritante sau pot apărea reacţii de fotosensibilitate. Adică odată aplicată pe faţă, la interacţiunea cu ultravioletele, să avem o reacţia exagerată, adică pielea să se înroşească. Sunt pacienţi care cu vin cu edem, cu înroşire la nivelul feței”.
În această piaţă dominată de confuzie, încercaţi să vă protejaţi singuri. Sunt aplicaţii care scanează ingredientele de pe ambalajele cosmeticelor şi le detectează pe cele controversate sau suspectate că ar fi un pericol pentru sănătate. De exemplu, pe un gel de dus scrie că are 89 la sută ingrediente de origine naturală. Scanăm ambalajul şi aflăm că patru substanţe pot avea rol iritant sau alergenic.
Cum sunt autorizaţi producătorii de cosmetice
Producătorii de cosmetice se înregistrează – singuri - pe un portal al Uniunii Europene, după ce întocmesc un studiu tehnic, cu dovezi pentru fiecare cosmetic declarat natural.
Un exemplu de bună practică vine la de la Constanța. La 62 de ani, Elena Oancea este producător de cosmetice naturale, certificate. A absolvit facultatea de chimie, iar fiica ei, cu care lucrează, este farmacist. Plantele le culege singură, iar fiecare produs are în spate studii clinice şi cercetări publicate în revistele de specialitate.
Elena Oanca: „Se face toxicologia timp de 30 zile, se face testare pe mai multe persoane şi atunci se întocmeşte un dosar al calităţii pe fiecare produs”.
Sunt organisme private în Uniunea Europeană care pot emit certificări cum că un produs este natural sau bio, în baza unor standarde elaborate de marii jucătorii europeni din acest domeniu. Aceste certificări sunt semnalizate pe etichete printr-un logo specific.
Ministerul Sănătăţii, prin Inspecţia Sanitară de Stat, poate controla datele din portalul Uniunii Europene. Iar sancţiunile merg până la suspendarea activităţii. Dar controale la cosmetice sunt maximum unul pe an. Motivaţia: nu sunt inspectori suficienţi.
Din rapoartele elaborate de Comisia Europeană, reiese faptul că sunt multe produse, poate chiar majoritatea, care fie nu respecta declaraţia pe care o afişează pe etichetă, fie nu este susţinută ştiinţific, fie este exagerată.
În România, sunt peste 18 mii de produse naturiste, iar vânzările din piaţa online însumează în jur de 30 de milioane de euro.
Etichete: cosmetice, inspectorul pro, produse bio, produse naturale,
Dată publicare:
.webp)
