Cum a ajuns satul pescăresc Sfântu Gheorghe un simplu ținut în bătaia vânturilor. Are cea mai lungă plajă din România

×
Codul embed a fost copiat

Există în Delta Dunării locuri de o frumuseţe unică, unde am putea atrage de 5 ori mai mulţi vizitatori ca acum.  

Pentru asta este nevoie de implicare la nivel înalt, câtă vreme fondurile europene au fost accesate, în mare parte, doar pentru ridicarea unor pensiuni.

Este adevărat că şi războiul din Ucraina ține oamenii la distanţă, însă viziunea care ar putea transforma bogăţia naturală a Deltei într-un brand de ţară ne-a lipsit întotdeauna.

Inspectorul Pro vă arată cum neputinţa statului a făcut ca acest colţ de rai să ajungă, de-a lungul timpului, un simplu ținut în bătaia vânturilor.

Sfântu Gheorghe este singurul sat pescăresc din Deltă unde poţi să vezi cum Dunărea se întâlneşte cu Marea.

Citește și
Institutul Sfeclei
Institutul sfeclei, ținta unor afaceri cu clădirile statului. Zahărul se importă în proporție de 80%

Are cea mai lungă plajă din România, aproape 30 de kilometri. Şi un tărâm sălbatic, în care omul îşi face simţită prezenţa din ce în ce mai mult. Pe uliţe, încă e nisip, din cel mai fin, şi nu asfalt, iar casele sunt majoritatea tradițioanale.

Se ajunge aici doar pe apă, de la Murighiol sau Tulcea. O călătorie cu ambarcaţiunile rapide durează aproximativ o oră şi costă 60 de lei. Există şi varianta ieftină, cu vaporul statului, dar durata călătoriei devine 4 ore. Oricine ajunge în Sfântu Gheorghe se duce mai întâi să vadă plaja.

Drumul e plin de gropi şi zdruncinăturile te fac să te resimţi. Primăria ar fi putut să le niveleze, dar n-a făcut asta.

Roţile mari ale tractoarelor şi maşinile de teren, care transportă turiştii în zona protejată, nu fac altceva decât să adâncească gropile. Mai mulţi localnici şi-au cumpărat triciclete electice şi transportă cu ele bagajele călătorilor, sau comenzile pentru mâncare. Pentru a le conduce, nu e nevoie de permis. Alţii folosesc ATV-uri.

Am mers să-l căutăm pe primar, să ne explice cum funcţionează transportul local. Valentin Sidorencu conduce comunitatea de 15 ani.

Reporter: Câte persoane sunt autorizate?

Valentin Sidorencu, primarul din Sfântu Gheorghe: Sunt patru societăți. Eu zic că sunt multe, dar...Sunt primul care am dat o hotărâre de Consiliu Local și am interzis accesul mașinilor pe toate drumurile din localitate. Cu toate că a fost ilegal, am dat-o! Era legal, în momentul acela, până când a atacat-o prefectul. N-am putut să fac mai mult, pentru că legea permite, pe drumurile publice, să circule cu orice gen de autovehicule."

Sfântu Gheorghe supravieţuieşte din turismul de vară. În august e cel mai plin. Peste 70 de mii de vizitatori au fost înregistraţi doar în pensiunile autorizate. Cifra nu îi include însă pe cei cazaţi la negru. Mai mulţi foşti guvernatori ai Deltei au declarat că turismul nefiscalizat atinge în zonă procentul uriaş de 80%.

Valentin Sidorencu, primarul din Sfântu Gheorghe: "Numărul de turişti care vin în localitate, din punctul meu de vedere, nu poate fi mărit. El poate fi mărit ca şi calitate”.

Valentin Sidorenco ne dezvăluie că nu e uşor să fii primar într-un colţ de rai. Susţine că în toţi aceşti 15 ani a fost supus la presiuni teribile din partea unor dezvoltatori imobiliari, care ar fi pus ochii pe terenurile valoroase. Ne-a şi arătat un astfel de loc, aflat chiar pe malul Dunării, unde primarul mărturiseşte că ar fi făcut plantîri ca să scape de favoruri.

Şi astfel Sfântu Gheorghe reuşeşte să se păstreze autentic. Este singurul sat pescăresc din Deltă unde, în fiecare vară, acostează şi nave de croazieră. Cam 40 pe an, cu turişti veniţi din toată lumea. Nava Amadeus a ajuns în port când eram şi noi acolo.

Înainte de acostare, nava a făcut un ocol spre Mare. Senzaţia de a te vărsa odată cu Dunărea în Marea Neagră face parte din conceptul turistic.

Din păcate însă, turiştii nu coboară prin sat, pentru că nu există circuite şi nici obiective de vizitat. Nu mănâncă în restaurantele noastre şi, prin urmare, singurii bani care rămân pe plan local sunt cei plătiţi pentru călătoria prin Delta. Alin este organizatorul.

Alin Ionescu, antreprenor: Navele de croazieră Amadeus au fost singurele nave care au deschis această destinaţie, la Sfântu Gheorghe. Turiştii abia aşteaptă să ajungă aici ţinând cont că este inima Deltei".

Aceştia sunt conduşi direct să vadă natura sălbatică, aproape dispărută în Europa. Nimeni nu urcă în barcă fără vestă de salvare. 

Pe traseu se merge încet, cu motorul la relanti, spre deosebire de alte ambarcaţiuni, care nu respectă viteza pe canale.

Aici, România a avut cea mai mare cherhana. A funcţionat pe vremea comuniştilor. Aici, ajungea sturionul şi se colecta inclusiv caviar… Acum, totul este o ruină.

Cu această imagine se încheie vacanţa străinilor pe canalele Dunării. Şi, din păcate, odată cu ea şi aproape toate croazierele din anul acesta. Excursiile s-au anulat pe bandă rulantă, după ce bombardamentele ruseşti din Ucraina s-au apropiat periculos de mult de malul românesc.

Reprezentanţii mai multor agenţii de turism au transmis către Inspectorul PRO că nicio companie străină nu îşi mai asumă acum riscul să vină cu vizitatori la Sfântu Gheorghe.
 

Articol recomandat de sport.ro
GALERIE FOTO S-a retras din fotbal la 24 de ani și acum face: „Nu voi regreta!”
GALERIE FOTO S-a retras din fotbal la 24 de ani și acum face: „Nu voi regreta!”
Citește și...
Institutul sfeclei, ținta unor afaceri cu clădirile statului. Zahărul se importă în proporție de 80%
Institutul sfeclei, ținta unor afaceri cu clădirile statului. Zahărul se importă în proporție de 80%

România produce astăzi de 7 ori mai puțin zahăr decât în trecut. Așa am ajuns să importăm 80 la sută din cantitatea pe care o consumăm.

„Regii molozului”. Cum se îmbogățesc firmele care transformă râul Argeș într-o groapă de gunoi
„Regii molozului”. Cum se îmbogățesc firmele care transformă râul Argeș într-o groapă de gunoi

Râul Argeş a devenit în ultimii ani groapa de gunoi a Capitalei. Expansiunea construcţiilor din Bucureşti şi Ilfov avea nevoie de un loc care să înghită sutele de mii de tone de moloz.

Investiție europeană de sute de mii de euro, ținută la mal în Giurgiu. Cum au blocat autoritățile turismul în zonă
Investiție europeană de sute de mii de euro, ținută la mal în Giurgiu. Cum au blocat autoritățile turismul în zonă

Pierdem anual zeci de milioane de euro, bani europeni, din cauza incompetenței autorităților. În Giurgiu, de pildă, la doar o oră și jumătate de București, Primăria ține la mal o ambarcațiune nouă, cu care ar putea organiza circuite turistice.

Recomandări
A cincea seară de proteste în Capitală și marile orașe. Românii cer demisia Liei Savonea și schimbări în sistemul de justiție
A cincea seară de proteste în Capitală și marile orașe. Românii cer demisia Liei Savonea și schimbări în sistemul de justiție

În Capitală, a fost organizat marșul „Împreună pentru justiție”. Este cea de a cincea seară în care locuitorii din București și marile orașe ies în stradă pentru a cere reforme în justiție.

Spitalul de Copii din Iași funcționează în regim de avarie după contaminarea apei cu bacterii. Unii pacienți, redirecționați
Spitalul de Copii din Iași funcționează în regim de avarie după contaminarea apei cu bacterii. Unii pacienți, redirecționați

Spitalul de Copii din Iași funcționează în regim de avarie, după ce, în urmă cu două zile, s-a aflat că apa este contaminată cu bacterii. Până acum, 24 de pacienți au fost redirecționați către alte unități sanitare din județ, dar și din țară.

Patru studenți din România învață la Universitatea Brown unde a avut loc atacul armat. Reacția lui Donald Trump după incident
Patru studenți din România învață la Universitatea Brown unde a avut loc atacul armat. Reacția lui Donald Trump după incident

Doi studenți au fost uciși, iar alte nouă persoane au fost rănite, după un atac cu armă de foc petrecut în campusul unei dintre cele mai prestigioase universități americane - Brown, din Rhode Island.