Bucureștiul, transformat într-o enormă groapă de gunoi. Soluţia primarilor: taxe noi

Ultimul update: Vineri 19 Octombrie 2018 19:58
Data publicarii: Vineri 19 Octombrie 2018 19:33
Categorie: Inspectorul PRO

Pe lângă problema închiderii gropilor de gunoi, autoritățile gestionează prost și curățenia localităților, spun activiștii de mediu.

În timp ce alte țări europene câștigă bani din gunoiul produs, la noi se reciclează doar 6%. În lipsa unor contracte ferme şi în lipsa unor penalizări, zeci de milioane de tone de deșeuri rămân pe străzi și în spațiile verzi.

România produce, anual, aproape 300 de milioane de tone de gunoi. Primăriile nu reuşesc să strângă însă mai mult de 270 de milioane de tone. Restul de 30 de milioane pot fi văzute cu ochiul liber pe unde vă aşteptaţi mai puţin.

Bucureştiul, de exemplu, produce 1,1 milioane de tone de gunoi pe an. O cantitate imensă, se pare, pentru autorităţile locale care nu sunt în stare, de 12 ani, să introducă colectarea selectivă. Până în 2020, întreaga ţara ar trebui să recicleze 50 % din gunoiul pe care îl producem. Ori noi în prezent nu reciclăm nici 6%.

Dan Trifu, vicepreşedinte ECOCIVICA: „Dacă vrei să faci ceva civilizat în oraşul ăsta, înseamnă pierderi de voturi.”

Dan Trifu, vicepreşedintele Ecocivica, susţine că în ultimii 20 de ani a asistat neputincios la transformarea Bucureştiului într-o imensă groapa de gunoi. Focarul începe chiar din inima Capitalei, din Centrul Vechi.

Tudor Maxim: „E o glumă ce se întâmplă acum la nivel de curăţenie în Centrul Vechi. În alte ţări sunt maşinuţe care au perie, dau cu detergent, dau cu apă măcar o dată la o saptămână, dacă nu zilnic.

În lipsa unor astfel de intervenţii, tomberoanele dau pe afară, sacii de gunoi sunt împrăştiaţi la fiecare colţ de stradă, iar resturile putrezite de mâncare sunt peste tot. O imagine ruşinoasă, după cum recunoaşte şi primarul general al Capitalei.

Gabriela Firea: „Am aşa un teanc de fotografii care nu ne fac cinste şi sunt sute de mii de turişti care vin anual în Centrul Vechi. Este o ruşine, nu e posibil aşa ceva. În centrul istoric, ziua în amiaza mare saci cu gunoi.”

Printre măsurile propuse de Gabriela Firea se afla şi colectarea selectivă a deşeurilor. Deşi noul regulament a fost aprobat încă de la începutul lunii mai, gunoaiele sunt tot pe străzi - din Piaţa Revoluţiei, până la periferie.

 

Primăria Capitalei a transmis echipei Inspectorul PRO că pentru nerespectarea normelor de salubrizare şi igienizare, dar şi de protecţie a spaţiilor verzi, poliţia locală a dat anul acesta 651 de amenzi în valoare de aproximativ un milion de lei.

Turist: „E foarte murdar. Văd gunoi, văd graffiti, demolări. Foarte, foarte rău. Locuiesc în Lisabona, acolo e mult mai curat decât aici, mai bine conservată.”

Edilii din Sectorul 1 dau vina pe firma de salubritate. Are contract pe 25 de ani, în valoare de 450 de milioane de euro fără TVA, semnat în 2007.

Reporter: „De ce nu e curat în zona aceea?”

Ionuț Deaconu, Poliția Locală din Sectorul 1: „E şi o zonă turistică. Compania care prestează servicii în Sectorul 1 are programe zilnice de curăţenie. Urmează să-i mai controlăm să îşi facă treaba cum trebuie.”

Firma a fost amendată de nenumărate ori, dar niciodată nu s-a pus în discuţie rezilierea contractului.

Reporter: „Vor fi sancționați?”
Ionuț Deaconu, Poliția Locală: „Nu, întâi îi controlăm, le facem solicitare să intervină şi dacă nu iau măsurile de a curăţa zona îi putem sancţiona.”

Sectorul 1 nu este o excepţie, ci o regulă. La fel se întâmplă în toate sectoarele Bucureştiului.

Dan Trifu, vicepreşedinte ECOCIVICA:Asta e groapa de gunoi a Sectorului 4, ilegală.”

Față în faţă cu imaginile relevante, primarul Sectorului 4 recunoaşte că a pierdut pariul cu salubrizarea.

Daniel Băluță, primar Sectorul 4: „Vina numărul 1, pentru că de asta suntem aleşi de cetăţeni, este a autorităţii publice pentru că nu identifică soluţii de combatere a unor astfel de probleme. Realitatea este cea pe care o prezentaţi, chit că vrem să o coafăm sau să găsim explicaţii pentru ea. Ea asta este.”

Daniel Băluţă a luat o măsură nepopulară şi a mărit taxele de gunoi: până la 9 lei, pe lună, pentru fiecare cetăţean. Şi până la 80 de lei, pe lună, pentru fiecare societate. Banii încasaţi nu se regăsesc însă în curăţenie.

Edilul dă vina pe proprietarii de terenuri. Firma de salubritate nu e obligată să strângă gunoiul de pe proprietăţile private, dar legea îi obligă însă pe primari să-i amendeze pe aceia care-şi lasă terenurile neîngrădite şi murdare.

Daniel Băluță, primarul Sectorului 4: „Am crescut de 5 ori impozitul pe teren, pentru terenurile care sunt neîngrijite. Din nefericire, Sectorul 4 are 56 % statistic din totalul terenurilor neîngrijite din municipiul Bucureşti.”

Nici Sectorul 2 nu se laudă cu zone mai curate. Oamenii reclamă mizeria de pe aleile dintre blocuri, dar şi din parcuri. Problema pleacă tot de la un contract de salubrizare incomplet.

Reporter: „Cum stăm la capitolul curăţenie în Sectorul 2?”
Cristian Popescu, viceprimar Sectorul 2: „Stăm prost.”

Autorităţile se gândesc şi aici să scoată pârleala cu cetăţenii și să introducă o taxă de salubritate de aproximativ 14 lei pe lună, pe modelul celei din Sectorul 4.

Cristian Popescu, viceprimar Sectorul 2: „Aproximativ un sfert din populaţia Sectorului 2 nu are contract pentru gunoiul menajer. Nu are contract.”

Contractul de salubritate din Sectorul 5 a fost încheiat în 2008 de Primăria Capitalei, iar primarul de Sector spune că s-a străduit în ultimii doi ani să organizeze o nouă licitaţie, dar cele două firme înscrise s-au contestat la infinit.

Daniel Florea, primar Sectorul 5: „Firmele care se contestă între ele să fie firme care au capacitate să se înscrie la licitaţie. Și în cazul în care nu câştigă licitaţia şi au făcut-o cu rea credinţă, să răspundă într-un fel. Pentru că foarte multe dintre contestaţii sunt respinse pentru că sunt făcute din motive puerile.”

Într-un final, primăria de sector a reuşit să încheie un nou contract pentru curăţenie.

Daniel Florea: „Am semnat primul contract de salubrizare din Sectorul 5.”

Se pare că e foarte greu să fie curățat oraşul. Care este situația în Sectorul 6, într-o zonă care rivalizează cu una turistică.

Dan Trifu: „Suntem pe malul lacului Morii, deci undeva la 300 de hectaere de spaţiu verde pe care îl putem folosi ca agreement.”

Reporter: „Consideraţi că aţi putea face mai mult?”
Dănuț Niță, purtător de cuvânt al Poliției Locale din Sectorul 6: „Bineînţeles!”
Reporter: „Şi de ce nu faceţi?”
Dănuț Niță: „O să încercăm să...”
Reporter: „O să încercaţi cum?”
Dănuț Niță:Va trebui armonizată legislaţia, în aşa fel încât să ne permită să luăm şi noi măsurile care ar fi nu ştiu benefice.”
Reporter: „Eu nu înţeleg de ce nu aţi încercat deja?”
Dănuț Niță: „În viitor, nu ştiu, cred că se vor căuta totuşi metode mai eficiente pentru a stopa.”
Reporter: „De ce nu s-au căutat deja? Totuşi de atâţia ani se aruncă în aceleaşi zone.”
Dănuț Niță: „Noi am avut şi campanii.”
Reporter: „Avem totuşi gunoaie.”
Dănuț Niță: „Aşa este.”
Reporter: „De ce? Înseamnă că nu vă faceţi treaba cum trebuie dacă în continuare găsim gunoi acolo.”
Dănuț Niță: „Nu facem noi legile. Doar le punem în aplicare.”

Cu umerii ridicaţi în semn de neputinţă, edilii dau vina, aşadar, pe moştenirea trecutului. Şi se plâng ca nu au oameni suficienţi şi pârghii legale ca să-şi poată respecta promisiunile electorale. Cetăţenii nu au însă nevoie de lamentări, ci de soluţii.

Şi poate că n-ar fi o idee rea să transformăm gunoiul într-o activitate rentabilă; voinţa să fie. Și am putea produce din deşeuri energie, cum face şi Iuliean Hornet, inventator de utilaje pentru reciclarea şi refolosirea deşeurilor în domeniul energetic.

Iuliean Hornet: „Putem să devenim un model în Europa cu selectare şi procesare 100 % în doi ani, cu 60 milioane de euro. 60 de milioane de euro înseamnă 300 de staţii de fabricat peleti care procesează întreaga cantitate de deşeuri a României. Mă duc şi fac un depozit de combustibil în loc de groapă de gunoi.”

Şi astfel, în loc să cheltuim enorm pentru o salubrizare incompletă şi ineficientă a oraşelor şi, în loc să fim amendaţi constant de Uniunea Europeană din cauza necolectarii selective, am putea să facem bani din cele 270 de milioane de tone de gunoi pe care le producem în fiecare an.

Pe Instagram-ul Știrile ProTV găsiți imaginile momentului din lume!  

CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Știrile ProTV pentru telefoane Android și iPhone!

România, condamnată de UE din cauza gropilor de gunoi. Autoritățile au avut răgaz 10 ani
România, condamnată de UE din cauza gropilor de gunoi. Autoritățile au avut răgaz 10 ani
VIDEO PROTVPLUS.RO
Inspectorul PRO
500 de români înşelați de un escroc care a luat 3 milioane € pentru apartamente în blocuri ilegale
Afacerea falselor produse românești. Cum devin autohtone peste noapte legume și fructe de import
În şcolile din România se vând ilegal sucuri şi dulciuri. Experţii spun că dependenţa e similară cu cea dată de droguri
Inspectorul Pro și un expert în securitate, în control la cluburile din Centrul Vechi. Problemele grave descoperite
Bătrânii României, abandonați. Cazul Niculinei din Teleorman: la 81 de ani trăieşte singură cu un ajutor de 120 lei
Bucureștiul, transformat într-o enormă groapă de gunoi. Soluţia primarilor: taxe noi
inspectorul pro sare
Pericolul din bucate. Cantitatea de sare ascunsă în produse și ce riscăm când consumăm mai mult de 5 grame pe zi
Viceprimarul din Galați spune că turiștii evită orașul pentru că nu găsesc ”droguri, sex și păcănele”. ”E treaba lor”
Falsuri prezentate ca branduri de lux, o afacere de 1,5 miliarde de euro în România. Doar experții pot sesiza diferențele
Tabăra de la Năvodari, devorată de rechinii imobiliari. Nici DNA nu a putut să o salveze
Afacerea la care bulgarii ne dau clasă. Singura fermă din România, închisă inexplicabil acum 2 ani
Stațiunea turistică fără gară și transport local, dar plină de gunoaie. Oficial: ”E în atenția noastră”