Cum plimbă Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci dosarele inventatorilor ani în șir. „Doi ani ca să scrie două pagini”

×
Publicitate

Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci bate pasul pe loc, deși nu duce lipsă de personal. Inspectorul Pro a aflat că OSIM are câteva sute de angajați.

Cam tot atâția câți sunt în întreg Ministerul Economiei, de care aparține. Cu toate acestea, invențiile așteaptă cu miile, și cu anii, că să fie verificate și avizate. Asta, în condițiile în care inventatorii plătesc zeci de taxe din momentul depunerii dosarului, și până la obținerea brevetului. În prezent, OSIM are în conturi aproximativ 50 de milioane de euro de la cercetători.

OSIM se mișcă cu viteza melcului când vine vorba de invenții

Peste 2.000 de inventatori așteaptă, de mai bine de șase ani, să primească un răspuns pentru ideile lor unicat. Fie că vorbim despre utilaje, medicamente sau invenții din domeniul energiei verzi, toate ar trebui analizate la Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci. Din păcate, însă, la OSIM lucrurile merg cu viteza melcului. Examinatorii plimbă dosarele ani în șir.

Domnul Petrea vrea să obțină un brevet de invenție pentru o platformă mecanică. Utilajul ar putea fi util autorităților din București. A fost gândit special pentru decolmatarea canalului colector al Capitalei. Cu ajutorul său, echipamentele de curățare ar putea fi coborâte la patru metri sub pământ. A depus dosarul acum trei ani.

Petrea Ioan, inventator:Am primit notificarea asta de la OSIM București. Doi ani le-au trebuit să-mi scrie două pagini și acestea trimise prin poștă. Incredibil”.

Frustrant, câtă vreme orice solicitant plătește pentru obținerea unui brevet național taxe de cel puțin 2.000 de lei. Și, apoi, ca să-și mențină invenția timp de 20 de ani, mai achită, în medie, câte 1.000 de lei pe an, astfel încât un brevet ajunge să coste peste 20.000 de lei.

Inspectorul Pro a mers la OSIM să ceară explicații. A căutat să stea de vorbă cu specialiștii care s-au ocupat de examinarea acestui dosar. În loc să primească răspunsuri, reporterul a fost poftit afară. Într-un final, a ajuns la șeful serviciului mecanică.

Domnul Petrea este client vechi al OSIM-ului. Are 13 brevete aprobate.

Petrea Ioan:N-am pățit niciodată treaba aceasta. Sunt vechi în domeniu”.

Șef mecanică:Și eu am aici, ia uitați, din 2017. Am mai luat de la alți colegi, ca să mai ieșim la liman cu ele. Eu am 1.000 de dosare în stoc acum. Nu se trage, că avem plan. Între 25 și 33 de dosare pe an”.

OSIM, una dintre cele mai bogate instituții din România

Direcția de brevete numără 74 de specialiști. Dintre aceștia, unii fac examinări preliminare și ceilalți se ocupă de analiza finală.

Potrivit propriului plan, întreaga echipă ar putea să se ocupe de minimum 925 de dosare pe an. Ori, OSIM nici nu primește atâtea. Media anuală este de 800 de cereri noi.

Și, atunci, cum se explică restanța de 2.000 de dosare, unele vechi de șase ani, în condițiile în care acordarea unui brevet nu ar trebui să dureze mai mult de doi ani?

În ritmul acesta, OSIM ar avea nevoie de încă doi ani ca să ajungă cu toate dosarele la zi, dar asta numai cu condiția ca nimeni să nu mai depună nicio invenție.

Dacă ținem cont că OSIM percepe pentru brevete naționale și europene 38 de taxe, clar nu putem vorbi despre o muncă în zadar. OSIM este una dintre cele mai bogate instituții din România, având în conturi aproximativ 50 de milioane de euro.

În total, Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci are 251 de angajați. Adică, aproape cât tot Ministerul Economiei, în coordonarea căruia se afla. O instituție disproporționată în raport cu randamentul așteptat de oameni.

Fostul director OSIM, Cristian Burcescu, ne povestește cum s-a ajuns aici.

Cristian Burcescu, fost director OSIM:Foarte mulți oameni, din 40 de ore câte ar fi trebuit să le aibă pe săptămână, unii nu aveau nici jumătate, sau nici nu dădeau pe acolo, nu pontau cartelele”.

Am sesizat și noi acest lucru. Timp de două zile ne-a fost imposibil să dăm de examinatorul care se ocupă în continuare de platforma inventată de domnul Petrea.

Reporter: N-am reușit să vă găsesc acolo. Am mai venit și acum două zile.

Examinator (camera ascunsă):Am fost până la bancă, am ieșit, și m-ați prins exact... Dar nu era necesar să veniți până aici. Se poate suna astăzi, 'Buna ziua, domnule! Mâine se poate să vin să discutăm? Sigur că da. Sunteți la muncă, nu sunteți, să stabilim'. Pe surprize așa...”.

Din 251 de angajați, 25 au funcții de conducere, adică 12%. În plus, în unele servicii, personalul nu prea are de muncă, susține fostul director. De exemplu, la Serviciul Desene și Modele, unde sunt nouă angajați, de abia dacă apar 200 de certificări pe an.

Cristian Burcescu, fost director OSIM: Am dat avertismente, am dat și oameni afară. Tot m-am lovit de chestiunea că el este băiatul, copilul, și așa mai departe. Sunt rude între ei, și destul de mulți. Sunt 50-60 de persoane care, probabil, sunt rude între ei”.

Am mers și peste actualul director. Marian Șerbănescu are deja un an de când conduce instituția.

Marian Șerbănescu, directorul OSIM:Există o comisie de disciplină, dar... Nu, nu. O să modific și regulamentul de ordine interioară și pe cel intern, unde voi avea în vedere să cuprind niște sancțiuni”.

Ministrul Economiei, Radu Oprea, susține că OSIM este un exemplu clar de instituție unde s-ar justifica reducerea numărului de angajați.

Radu Oprea, ministrul Economiei:Această parte a reformei bugetare este evident că este necesară. Cei care nu și fac treaba, să și caute norocul prin altă parte”.

Alte țări precum Elveția, Germania, Anglia și Spania își construiesc viitorul pe baza descoperirilor oamenilor. La noi, inventatorii sunt demotivați. Și astfel, unele invenții românești ajung să fie omologate și aplicate în străinătate.

Articol recomandat de sport.ro
„S-au făcut de râs în fața întregii lumi!” Rușii ironizează France Football după nominalizările la Balonul de Aur
„S-au făcut de râs în fața întregii lumi!” Rușii ironizează France Football după nominalizările la Balonul de Aur
Citește și...
„Peștele proaspăt este deja un mit!”. Cum a ajuns tradiția să fie transformată în afacere în Delta Dunării

90 la sută din peștele pe care îl consumăm vine din import. De aceea, turiștii care ajung în Deltă vor să mănânce pește cât mai proaspăt.

Cum a ajuns satul pescăresc Sfântu Gheorghe un simplu ținut în bătaia vânturilor. Are cea mai lungă plajă din România

Există în Delta Dunării locuri de o frumuseţe unică, unde am putea atrage de 5 ori mai mulţi vizitatori ca acum.  

Plajele Sulina şi Sfântu Gheorghe, între sălbăticie și afacere. De ce legea nu mai e lege în zonele protejate din Deltă

România este țara europeană cu cea mai mare Deltă naturală. Un paradis de 580.000 de hectare care se întinde între Dunăre și mare, care ar putea atrage un milion de vizitatori pe an, dacă am face investiții inteligente asemeni altor state.

Recomandări
Scenariu: Drona care a survolat Republica Moldova și România ar fi urmărit avionul lui Volodimir Zelenski

Avionul care îl transporta pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski la Oslo, unde urma să participe la funeraliile regelui Norvegiei, a fost „aproape lovit” de o dronă în momentul decolării din Republica Moldova. 

„Statul degeaba”. Județul cu 104 comune care ar intra în faliment fără ajutorul statului. Unele nu au nici 1.500 de locuitori

Campania „Statul degeaba” ajunge astăzi în județul Olt, alcătuit din peste o sută de comune mici. Aici găsim primării, cu aleși și funcționari, care în multe situații, pur și simplu, stau degeaba.

Apple a prezentat iPhone Duo, primul său telefon pliabil. Se deschide ca o tabletă și are camere ascunse sub ecran

Apple a prezentat miercuri noile produse într-un eveniment marcat de debutul lui John Ternus în funcția de CEO. Vedeta lansării este iPhone Duo, primul telefon pliabil al companiei, alături de noile iPhone 18 Pro și Pro Max, Apple Watch și AirPods 5.