Clădirea în paragină a Ministerului Mediului care zace pe Platoul Bucegi. Construcția a început în 2007
Platoul Bucegilor este neglijat chiar de instituțiile care ar trebui să-l protejeze. De mai bine de 10 ani, o clădire lăsată în paragină îi întâmpină pe turiști, în vârf de munte.
Aparține chiar Ministerului Mediului. Trebuia să fie o stație de măsurare a radioactivității, dar a devenit o ruină care pune în pericol turismul din zonă. Și nu este singura. În lipsa unui plan de management, așteptat de ani de zile, în Parcul Natural au apărut și alte construcții.
Peste un milion de oameni ajung anual în munţii Bucegi, iar mulţi dintre ei vizitează Sfinxul şi Babele, două dintre cele mai cunoscute obiective turistice de la noi. Sunt situate la peste 2.200 de metri altitudine, un peisaj strict protejat, unde construcţiile sunt interzise. Sau, aşa ar trebui. Dar culmea, exact când coboară din telecabină, vizitatorii sunt întâmpinaţi de o clădire cu trei niveluri. O paragină care aparţine chiar Ministerului Mediului. Este o staţie de măsurare a radioactivităţii - care seamănă mai degrabă cu un hotel. Construcţia ei a început în 2007, dar lucrările au fost abandonate în 2011.
Gardul a fost furat în 2014, nu au mai rămas decât stâlpii. Nu s-a mai luat nicio măsură de protecţie. Drept urmare oricine poate ajunge în curtea clădirii de exemplu. O groapă săpată în timpul construcţiei a fost transformată cel mai probabil de turişti într-o uriaşă groapă de gunoi.
Statul a băgat în acest imobil 1 milion de lei, adică 90% din valoarea construcţiei estimată iniţial. De lucrări s-a ocupat Agenţia pentru Protecţia Mediului Prahova. Staţia ar fi trebuit să fie gata în 2 ani. Au trecut 13 şi acum clădirea este o ruină. Deseori se întâmplă ca bucăţi din acoperiş să fie smulse de vânt şi aruncate peste tot, inclusiv pe traseele turiştilor.
Ministerul Mediului nu s-a sinchisit în toţi aceşti ani să facă un control, să vadă unde se duc banii. Abia în 2016, noul director al Agenţiei pentru Protecţia Mediului Prahova a cerut o expertiză tehnică a imobilului. Care a mai costat încă 29.000 de lei. S-au găsit atunci numeroase nereguli. S-a ridicat un etaj în plus faţă de proiect, structura de rezistenţă este afectată, izolaţia trebuie complet înlocuită, iar centrală termică şi calorifele care apar în acte, sunt de negăsit.
E greu de crezut că cineva va fi tras la răspundere pentru ce s-a întâmplat în toţi aceşti ani. Foştii directori dau vina pe constructor. Între timp, acesta a încetat din viaţă, iar firma s-a dizolvat. Deşi poliţia a deschis un dosar penal pentru abuz în serviciu, nu a fost nimeni găsit vinovat. Agenţia pentru Protecţia Mediului Prahova vrea să pornească un proces civil, dar nu ştie deocamdată împotriva cui să se îndrepte.
În tot acest timp staţia de măsurare a radioactivității plăteşte chirie lunar 3.300 de lei, pentru două camere în cabana Babele. Şi aşteaptă de 3 ani bani de la buget pentru un sistem de supraveghere video a clădirii.
În final, tot statul este cel care va plăti pentru finalizarea staţiei de măsurare a radioactivității. Lucrările au fost estimate la încă două milioane de lei şi au fost scoase la licitaţie abia anul trecut. Anul acesta, se va relua procedura. După alegerea unui nou constructor, staţia ar urma să fie finalizată în 3 ani.
Această clădire nu este singura care ridică întrebări turiştilor, în parcul natural Bucegi. Pe acelaşi platou, a apărut o construcţie provizorie care aparţine Bisericii ortodoxe române. În septembrie 2018, Patriarhul Daniel a pus aici piatra de temelie a unui viitor lăcaş de cult, fără avize şi fără autorizaţie de construire.
Patriarhul Daniel a declarat că viitoarea biserică va avea 250 de metri pătraţi, va putea fi folosită ca adăpost pentru turiştii surprinşi pe munte de vremea rea, dar aici se vor oficia şi cununii religioase în semn de preţuire pentru eroii care au plecat pe front fără să se căsătorească. Toate aceste informaţii au fost preluate de pe agenţia de ştiri a Patriarhiei.
Reprezentanţii Bisericii ortodoxe române ne-au declarat că nu ne pot oferi amănunte despre construcţia viitorului lăcaş de cult până când nu se va aproba planul de management al Parcului natural Bucegi.
Un document important, amânat de ani de zile de Romsilva, care ar trebui să pună ordine în această arie protejată. Este acelaşi act care, odată aprobat, ar trebui să stabilească pe ce suprafeţe se poate construi şi în ce condiţii.
Până când responsabilii nu se vor pune de acord, Parcul natural Bucegi va rămâne un brand de ţară batjocorit şi neglijat. Un loc frumos dăruit de natură şi stricat de mâna omului.
Etichete: platoul bucegi,
