Peste 1.500 de companii IT înregistrate în Cluj-Napoca. Livrează soluții digitale în SUA, în întreaga Europă și în Asia
Invitatii noștri de azi nu sunt din Cluj, dar ar fi putut să fie. Statistic vorbind, mulți dintre antreprenorii care ajung la noi, la ILIkeIT, sunt din Transilvania.
Potrivit ultimelor date, sunt peste 1.500 de companii IT înregistrate în Cluj-Napoca. Multe sunt start up-uri, livrează soluții digitale pentru Statele Unite, Europa și Asia. Valoarea pieței de IT din Cluj depășește an de an peste 6-7 miliarde de euro, iar anul acesta va atinge cu siguranță un nou record.
Am încercat să aflăm care este secretul companiilor din Cluj.
Alegeri 2024
19:35
Cine ar putea deveni noul președinte al României. Aceeași persoană, două sondaje diferite
16:15
Lider PSD, răspuns pentrul Lasconi, în cazul George Simion și interdicția lui la Chișinău
20:15
Candidații la prezidențiale fac coadă la Nicușor Dan. După Kelemen Hunor, primarul se întâlnește și cu Marcel Ciolacu
20:57
Ioan Chirteş a explicat de ce liderul AUR, George Simion, are interzis în Ucraina şi Republica Moldova: "Sunt dovezi clare!"
Cluj – capitala neoficială a Transilvaniei. Orașul care în ultimii 20 de ani a înregistrat cea mai rapidă creștere economică din Uniunea Europeană. Un centru cultural și universitar care atrage tot mai mulți studenți din țară, dar și din străinătate. Tineri dornici să învețe, să evolueze, să schimbe lumea.
Aici își desfășoară activitatea mai bine de 20% din industria de software din țara noastră. Pentru unele dintre cele mai importante companii IT ale momentului, totul a început în Cluj.
Un exemplu de succes
Cosmin Ioaniș este unul dintre antreprenorii pe care i-am cunoscut aici. Compania sa adaptează roboți industrali produși în Germania, Elveția sau Japonia la nevoiele fabricilor de aici.
Cosmin Ioaniș, Inno Robotics: „În ultima perioadă, în general, ne-am concentrat pe trei tipuri de aplicaţii. Paletizare, alimentare de maşini unelte și sudură cu arc electric.
Utilizăm roboții în procesele repetitive unde ori nu se mai găsește personal suficient ori este prea greu pentru oameni. Un exemplu este procesul de vopsire, unde mediul este destul de toxic. Procesele de paletizare de multe ori necesită manipularea unor greutăți foarte mari”.
Are 30 de angajați, specialiști în achiziții, automatizări sau servicii financiare. Lucrează cu peste 40 de fabrici din România, iar cel mai scump contract al lor a fost de aproape 600.000 de euro.
Cosmin Ioaniș, Inno Robotics: „Este evident că toate muncile repetitive la un moment dat cred eu că vor dispărea. Oamenii nu vor mai fi dispuși să facă foarte multă muncă repetitivă. Este foarte greu să găsești forță de muncă și în prezent, chiar dacă nu vrei să apelezi la roboți. Este foarte greu să găsești oameni pe care să-i angajezi pentru a face ceea ce este nevoie într-o fabrică”.
Multe dintre companiile de succes din Cluj se concentrează pe găsirea unor soluții de suport pentru industiile care deja funcționează de ani buni, inovații care pot schimba lumea sau idei care pot fi vândute giganților din tehnologie.
Valoarea pieței de IT din Cluj a cresut în ultimii ani cu o rată relativ constantă, de aproximativ 500 de milioane de euro în fiecare an. Doar în 2019 s-a ajuns la o valoare de aproape șase miliarde de euro pentru tot ce înseamnă software şi servicii IT. Servicii care sunt furnizate către zeci de companii din Europa și nu numai.
Clujul, pe locul doi în România la numărul de companii, după București
Cu toate acestea, în România, Clujul se află pe locul doi la numărul de companii, după București. La fel și la cifra de afaceri, dar la o distanță mult mai mare. Capitala noastră acoperă 40% din piața de IT din România. În București sunt cele mai multe corporații, cei mai mulți angajați în IT, dar tot Clujul a câștigat mai multă atenție, chiar și denumirea de Silicon Valley a Transilvaniei.
Bianca Muntean, coordonator al Transilvania Digital Innovation Hub şi Transilvania IT Cluster: „Noi nu agreăm această denumire de Silicon Valley. Glumim și spunem că eventual suntem Someș Valley, dar altfel, zona aceasta de companii autohtone, companii românești, care au fost create acum 30 de ani și care s-au dezvoltat în timp. În momentul de față ajungând la peste 1.000 de angajați, au dat această unicitate zonei”.
În Cluj este acum una dintre cele mai scumpe piețe imobiliare din România. Cum se explică asta?
Bianca Muntean: „Vreau să spun că cei din domeniul Imobiliar nu sunt de accord cu acest lucru. Adică ei spun că în București există proiecte care sunt mult mai scumpe decât oricare dintre proiectele desfășurate la Cluj, însă această presiune și puterea crescută de cumpărare a populației din zona Clujului a creat această creștere a prețurilor în domeniul imobiliar. Acum, depinde de nivelul de senioritate, și vorbim de salarii de mii de euro, salarii care sunt comparabile, în unele cazuri, cu cele din vestul Europei”.
Am încercat, însă, să înțelegem cum începe totul pentru cei care se decid să vină la Cluj și să rămână aici. Așa am ajuns la Centrul de Cercetare și Tehnologie Avansată pentru Energie Alternativă, din cadrul Institutului de Fizică din Cluj.
Oana Raită, director executiv al Transilvania Energy Cluster: „În primul rând, acest centru a fost crescut ca un centru de transfer de tehnologie, de cunoștiinte către piață, către administraţia publică. Avem proiecte în desfășurare cu administrația publică, proiecte cu toate asociațiile profesionale și clusterele din zonă”.
Iulia Ionescu, ILikeIT: „Spuneţi-mi de o decizie luată de administraţia publică după ce s-au consultat și cu voi?”
Oana Raită: „Tranziția energetică a Municipiului Cluj-Napoca, în care noi facem partea de inovație, că așa venim cu soluții noi de generare energetică în municipiu, pe care încercăm să le adaptăm la arhitectura urbană”.
Studenții de aici testează și strâng date despre dispozitivele care există deja pe piață și sunt pregătiți prin practică pentru ceea ce ar putea face într-o companie care folosește astfel de tehnologii.
Vasile Rednic, director adjunct al Centrului Cetatea: „Acesta este un sistem de urmărire solară cu două axe, compus din două lentile frenel, concentratoare solare și două panouri fotovoltaice. În focarul lentilelor frenel pot fi montate diferite elemente termoenergetice, adică elemente care transformă energia termică în energie electrică, iar panourile fotovoltaice sunt pentru conversia directă.
Iulia Ionescu, ILikeIT: „Reacțiile studenților când văd că au acces la așa ceva?”
Vasile Rednic: „Reacțiile sunt wow!”
Oana Raită, director executiv al Transilvania Energy Cluster: „Eu cred că aplicabilitatea imediată a unei cercetări ar trebui să fie viitorul cercetării în România, nu doar povești și articole, ci ceva de care este nevoie imediat”.
Centru de cercetare din fonduri europene
Este cel mai nou centru de cercetare din cadrul Institutului de Fizică din Cluj. Peste un milion de euro au fost investiți în această clădire și toate echipamentele tehnice care sunt aici.
Banii au venit din foduri europene, dar și de la companii prin diverse programe educaționale. Au inclusiv un mic parc fotovoltaic demonstrativ care asigură energia pentru un etaj din clădire. Este doar unul dintre experimentele care îi pregătesc pe studenții din Cluj pentru viitor.
Bianca Muntean, coordonator al Transilvania Digital Innovation Hub şi Transilvania IT Cluster: „Rolul Universităților din Cluj este foarte, foarte important. Putem spune că datorită lor există și acest mediu prolific din domeniul IT și toate resursele, angajații, sunt resurse create de zona Universitară. Un sfert din populația Clujului este alcătuită din tineri care urmează această zonă academică”.
Conf. Univ. dr. Christian Săcărea, Universitatea Babeș Bolyai: „Am dezvoltat sisteme inteligente pentru companii, asistenți inteligenți, sisteme de roboţi sau automation, sisteme de detectare de deep fake. Aici eşti tu cu laptopul tău și brain power-ul tău. Poți să faci niște lucruri care să fie cu adevărat extraordinare. Ele nu vor mișca poate lumea. Pentru asta îți trebuie finanțare, dar poți să-ți demonstrezi potențialul foarte repede”.
Industria IT a înțeles că universitățile sunt un furnizor de experiență. Cu cât sunt mai bine pregătiți studenții, cu atât mai buni vor fi și angajații lor. Potrivit specialiștilor, unul din 25 de angajați din Cluj își desfășoară activitatea fie în IT, fie ca specialist în IT în companiile care au alt domeniu de activitate.
Conf. Univ. dr. Christian Săcărea, Universitatea Babeș Bolyai: „Asta este avantajul IT-ului, iar asta poate să fie o mina de aur pentru România. Oameni inteligenți avem, profesori bine pregătii, excelență în educație avem. Atunci trebuie să punem aceste lucruri împreună și Clujul are acest avantaj de a avea un ecosistem care funcționează foarte bine”.
De asta ne-am convins și noi atunci când am fost în Cluj. Am descoperit în premieră Centrul Regional de Excelență pentru Industrii Creative, am văzut cum își pun ideile în practică antreprenorii și studenții din oraș, care sunt inovațiile medicale ale momentului, cum arată fabricile din zonă și ce tehnologii folosesc, dar și cum în curând vom putea apela la drone pentru livrările de mâncare.
Clujul a devenit și un punct al distracției
N-am putut să nu observăm însă că notorietatea orașului a crescut și datorită festivalurilor din zonă. Clujul a devenit un punct al distracției. Un loc în care tineri din toate colțurile lumii se strâng în fiecare an în fața scenei de la UNTOLD.
Cum vor evolua lucrurile? Rămâne de văzut. Cert este că românii noștri livrează soluții digitale în Statele Unite, întreaga Europă, dar și în Asia. Și fac asta din Cluj, deşi ar putea s-o facă din orice alt colţ al lumii.