Detaliul la care trebuie să fie atenți părinții care vor să-și protejeze copiii pe internet. Sfatul specialiștilor

Depresia este doar una dintre cele mai întâlnite cauze. În Statele Unite, au existat și cazuri de suicid. Adolescenții trebuie pregătiți pentru viața virtuală, la fel ca și pentru cea reală. Este mesajul specialiștilor.

Patru ore pe zi este timpul pe care îl petrece, în medie, pe rețelele sociale, aproape fiecare adolescent din țara noastră. Sunt, însă, și copii care stau chiar și opt sau zece ore pe internet într-o singură zi.

Andrei Cristea este elev la Colegiul Național Mihai Eminescu din Capitală și este pasionat de muzică. Recunoaște că a reușit să reducă numărul orelor petrecute pe Instagram și TikTok, dar asta după ce și-a dat seama că pe social media, lucrurile nu sunt întotdeuna ceea ce par.

Andrei Cristea, elev: „La un moment dat ma uitam pe stories, pe Instagram și am dat de o tipa care cânta la chitară și cum eu m-am apucat recent de cântat mi s-a părut wow, dar cânta foarte bine, aveam o chitară electrică, scumpă, aveam toate smecheriile și o vedeam așa cu lumina potrivită, cu tot și am început să mă simt un pic prost pentru mine, ca om, că eu nu știu să cânt așa bine, nu o fac bine, dar după m-a sunat o prietena, poate chiar era un semn de la Univers, m-a sunat o foarte bună prietenă de a mea și am realizat că am oameni sinceri în viața mea, față de cei de pe social media, care se postează în nu știu ce lumină, cu nu știu ce chitară și parcă m-am simțit puțin mai bine și m-am retras putin de ce am văzut pe Instagram, Tiktok, unde petreceam mult timp”.

Citește și

Țara în care părinții care își expun copiii pe social media au de plătit. Sunt obligați să strângă bani până la majorat

Cum a reușit o femeie să își cumpere 3 case din propriile economii. Timp de 18 ani a trăit cu doar 1,4 dolari pe zi

Andrei Dumitru a ajuns să studieze psihologia la Universitatea București după ce a trecut printr-un episod de bullying online și a înțeles cât de importantă este terapia. Acum vrea să ajute și el alți adolescenți la rândul său.

Andrei Dumitru, student la Psihologie: „Ne-am creat un standard imposibil de atins văzând în permanență perfecțiunea afișată pe social media și cred că ne stricăm toată adolescența prin acest standard. Am văzut în primul rând poate lucruri pe care nu mi le permit pe Instagram sau altă platformă socială. Sunt prezentate de parcă sunt ușor accesibile și e un sentiment foarte frustrant”.

Milioane de români folosesc rețelele sociale 

În prezent, în România sunt 5, 3 milioane de utilizatori de Instagram și aproape 9 milioane de TikTok. Și la fel și pe Facebook, sunt 9 milioane de conturi active. În timp ce pe Youtube sunt peste 13 milioane de utilizatori înregistrați în țara noastră. Pe multe dintre aceste platforme sunt activi și adolescenții, iar timpul pe care îl petrec acolo, potrivit specialiștilor, le influențează atât stările, cât și activitățile de zi cu zi.

Claudia Oprescu, specialistă Salvați Copiii: „Internetul nu a fost creat pentru copii, dar este folosit în exces și este folosit în exces fără un ghidaj în prealabil. Dacă luăm de exemplu cyberbylling-ul. Un copil cu acces la internet, o să fie supus la acest fenomen mai devreme sau mai târziu, nu are cum, cyberbulling-ul este peste tot și o rețea de socializare nu este mai bună sau mai puțin bună decât cealaltă. Depinde foarte mult cum o folosim, iar noi, părinții, în momentul în care le dăm copiilor un telefon trebuie să le spunem acest lucru. Uite..s-ar putea ca cineva, la un moment dat, în mod repetat să-ți spună cuvinte jignitoare, să te excludă din grupuri. Tot o formă de cyberbullying este și să-ți provoace o stare de teamă, un disconfort. Ce să faci în acele moment? Păi în primul rând să spui stop, să spui cum te simți, că ți-e frică, ar trebui să arhivezi mesajele sau ce se întâmplă acolo, neplăcut, după care să raportezi, să blochezi și să apelezi la un adult imediat”.

Ora de Net, un proiect Salvați Copiii

Salvații Copiii România oferă acum consiliere gratuită copiilor, dar și părinților sau profesorilor prin programul ORA DE NET - o platformă pe care o puteți accesa oricând dacă vreți să intrați în legătură cu un specialist Salvați Copiii. 

Claudia Oprescu: „Internetul este aici și o să rămână aici. Copiii au nevoie de acces la internet pentru studii, pentru o durată de timp, să învețe. Vorbim despre învățarea online, blending learning și alte forme de învățare care ajută. Vorbim despre socializare. Asta poate să-ți ofere internetul, dar să știm cum trebuie făcută”.

Maria Popa, elevă: „În acest moment atunci când folosești social media trebuie s-o faci având un filtru, un filtru personal. Tot ceea ce vezi acolo poate sau nu poate să fie adevărat, într-o anumită măsură. Nu ai de unde să știi asta 100% așa că tu trebuie să-ți folosești acel filtru personal pe care l-ai antrenat de-a lungul vieții ca să-ți dai seama ce anume să crezi cu adevărat și ce nu”.

Andrei Cristea: „Am mai zis-o prietenilor mei și o s-o tot spun și acum am ocazia s-o spun la mai mulți prieteni.. social media și internetul sunt o sabie cu două tăișursi. Poți să te simți bine pe social media, pe Tik Tok, dar în același timp ești epuizat și un sfat... găsiți-vă altă ocupație!”

Claudia Oprescu: „Depinde foarte mult de conduita digitală a părinților, conduita digitală a copiilor pe internet. Dacă eu ca părinte, intru în casă cu telefonul tot timpul în mână, îl las, mai scriu un mail, mai răspund la încă odată la telefon, mai sun pe cineva, mai îmi verific notificările și nu îl țin pe silențios..copii văd acest lucru, iar adolescenții fac ce văd părinții că fac. Nu neapărat ce spun părinții să le facă”.

Acesta este și sfatul specialiștilor. Internetul este la doar un click distanță atunci când avem nevoie de el și este absolut normal să ne folosim de rețelele sociale pentru informații și divertisment, dar e important să conștientizăm că viața noastră nu depinde de ceea ce facem și vedem online. Noi suntem cei care deținem controlul. Deciziile sunt la noi.

Articol recomandat de sport.ro

Viața lui Doroftei în Canada: ”Erau zile când nu măncam, mă dureau mâinile”. Îi trimitea ”târâș, dar fericiți” acasă