iBani. Care sunt beneficiile unei pensii private. Tot ce trebuie să știi

Așa că tot mai mulți români se gândesc la o pensie facultativă, pilon 3, pe langă pensia de stat și pilonul 2, pensia privată obligatorie. Doar în ultimul an, aproximativ 25.000 de români au început să contribuie la pilonul 3, însă numărul total al participanților este încă mic, adică doar 540.000, potrivit datelor ASF.

În plus, cei mai mulți au peste 45 de ani, deși recomandările specialiștilor sunt să începem să economisim pentru pensie cât mai devreme. Chiar dacă sumele sunt mai mici, banii acumulați la pensie vor fi mai mulți, datorită dobânzii compuse.

Radu Crăciun, președintele Asociației pentru Pensiile Administrate Privat din România, a fost invitatul Ștefanei Todică la emisiunea iBani și a explicat ce înseamnă o pensie privată.

Ștefana Todică: Care e diferența între pensia de stat și cea privată?

Radu Crăciun: Este o diferență fundamentală între cele două tipuri de economisire, pentru că în timp ce într-o pensie privată banii se acumulează în conturile individuale ale fiecăruia dintre noi, pentru ca la pensie să beneficiem de pe urma lor, în sistemul public de pensii, pilonul 1, banii sunt cheltuiți în ziua a doua, pentru plata celor care astăzi se află la pensie. (...) Urmând ca în momentul în care ieșim noi la pensie, copiii noștri, nepoții noștri, să fie cei care să ne plătească nouă pensii.

Ștefana Todică: O problemă la pilonul 1 ar fi aspectul demografic, faptul că natalitatea este în scădere și că nu știm de fapt dacă va avea cine să ne plătească și noua pensii, nu?

Radu Crăciun: Într-adevăr, față de momentul în care acest sistem de pensii publice a fost inventat, configurația demografica arată cu totul altfel. (...) Nu mai poate să funcționeze acest sistem pentru că numărul beneficiarilor este mai mare decât numărul celor care plătesc pensiile publice. Asta nu va duce decât la o scădere treptată a valorii pensiei publice. Ăsta e motivul pentru care a fost necesară apariția sistemului de pensie privată.

Ștefana Todică: Și pilonul 2, care este obligatoriu.

Radu Crăciun: Da, pentru toți cetățenii activi care îndeplinesc criteriile de vârstă, 3,75% din salariul lor brut merge către pilonul 2 de pensii. Mai mult, cei care se angajează în câmpul muncii și nu optează pentru un administrator la care să meargă, în momentul de față sunt 7 astfel de fonduri de administratori, el va fi alocat aleatoriu către unul dintre aceste fonduri. // Inclusiv în sistemele de pensii private din 11.13.40 țările dezvoltate care au vechime de zeci și chiar sute de ani, elementul de obligativitate există, pentru că toate studiile arată ca oamenii își subestimează nevoile de bani de la pensionare. Au senzația ca o să le trebuiască mai puțini bani și atunci tendința este de subeconomisire.

Ștefana Todică: De ce ar trebui să luam în calcul o pensie facultativă?

Radu Crăciun: Cred că trebuie să semănăm și noi cu acei turiști pe care până în pandemie îi vedeam coborând din autocare în centrul vechi, în fața CEC-ului, oameni la 65-70 de ani, germani, englezi, și care își trăiau a doua tinerețe la pensie. Ori, ca să îți trăiești a doua tinerețe, practic o poți face dacă ai mijloace financiare. (...)

În plus, Pilonul 3 oferă o deductibilitate fiscală, cu alte cuvinte poți contribui până la 400 de euro pe an din salariul brut, fără să plătești taxe și impozite la stat, ceea ce niciun alt mijloc de economisire nu îți permite. Dacă și angajatorul contribuie în contul angajatului pentru pensie facultativă și el are încă 400 de euro. Cumulat, 800 de euro pe an. Asta înseamna cam 160 de lei pe lună și încă 160 de lei pe lună.

Ștefana Todică: Există un studiu al Comisiei Europene bazat pe economia țărilor, date demografice, evoluția salariilor, și care spune că în România, în 2050, pensia de stat va fi doar 31% din ultimul salariu al angajatului. Dacă adăugăm și pilonul 2 ajungem la 36%, asta înseamnă că dintr-un salariu de 1.000 de euro, de exemplu, un om care iese la pensie ramâne cu o pensie de 360 de euro.

Radu Crăciun: Celor care sunt sceptici le-aș recomanda următorul experimente: să încerce ca începând de mâine, pentru două săptămâni, să trăiască cu 60% mai puțini bani decât astăzi. Pentru că ăsta va fi șocul pensionării. În momentul în care te pensionezi, veniturile tale lunare vor scădea cu aproximativ 60%, ceea ce este un șoc pe care cred că mulți dintre noi îl subestimăm.

Ștefana Todică: Cum funcționează? Ce trebuie să facem dacă decidem să avem și o pensie facultativă?

Radu Crăciun: Primul pas este să vă hotărâți în care fond vreți să mergeți. (...) Ceea ce recomand cu tărie este ca această contribuție lunară să se facă prin intermediul angajatorului. Chiar dacă este din salariul propriu, conform legii, angajatorul, la solicitarea angajatului, trebuie să aibă posibilitatea să vireze lunar suma respectivă în fondul de pensii pentru care angajatul a optat. Este calea cea mai sigură de a vă asigura că obțineți acea deductibilitate fiscală.

Banii respectivi sunt investiți pe piețele financiare de către administratori, sunt înmulțiți, gestionați de niște oameni a căror profesie asta este, investirea banilor, într-un mod aș spune eu optim. De asta e bine să începem cât mai devreme. Un calcul estimativ arată că diferența între a începe să contribui la 20 de ani și a începe să contribui la 30 de ani este de la simplu la dublu, datorită efectului de compunere a randamentului investițional.

Ștefana Todică Cât trebuie să fie contribuția?

Radu Crăciun: Dacă ne uitam în literatura care tratează subiectul economiei și al educației financiare, în general se spune că atunci când ești foarte tânăr indicat ar fi să contribui undeva la 10% din venit, dacă începi să contribui mai târziu, în zona 30-40 de ani, cam 15%, iar dacă te trezești mai târziu, la 40 de ani, atunci ar trebui cam 20% pe lună să contribui pentru a încerca să diminuezi impactul pensionării.

Articol recomandat de sport.ro

FOTO Mercedes s-a dat peste cap pentru noul C-Class: ”Cel mai puternic și mai sportiv pe care l-am făcut vreodată”