România și-a pierdut avantajul pe care îl avea în fața Bulgariei în cazul salariului mediu, iar salariul mediu exprimat în euro a ajuns să fie ușor mai mic decât cel din țara vecină, potrivit datelor pentru trimestrul al doilea din 2026. Situația marchează o schimbare importantă, în condițiile în care România a avut mult timp salarii medii mai mari, diferența ajungând la un maxim de 31% în 2019, explică Iulian Lolea, economistul-șef al confederației patronale Concordia într-o analiză pe LinkedIn.
Principala cauză identificată de economist este deprecierea leului în raport cu euro. Din 2025, cursul euro-leu a crescut cu aproximativ 8%, în timp ce Bulgaria a avut un curs fix înainte de adoptarea monedei euro în 2026. Astfel, chiar dacă salariile din România au continuat să crească în lei, deprecierea monedei naționale a redus valoarea acestora atunci când sunt convertite în euro. Asta înseamnă că într-o situație în care leul se depreciază cu 6%, iar salariile din Bulgaria cresc cu 6%, salariile din România ar trebui să avanseze cu cel puțin 12% pentru a menține diferența.
Un alt factor identificat de Lolea este eliminarea facilităților fiscale pentru angajații din IT&C, construcții și agricultură, începând cu 1 ianuarie 2025. Măsura a afectat veniturile nete ale salariaților, iar angajatorii au fost nevoiți să suporte o parte din diferențele rezultate. În unele cazuri, acest lucru a dus la scăderea salariilor sau la creșteri salariale mai mici.
Economistul mai vorbește și de dificultățile cu care se confruntă două sectoare importante pentru economia României: industria auto și IT&C. Aceste domenii au contribuit semnificativ la creșterea salariilor în anii anteriori, însă traversează o perioadă de restructurări și instabilitate, pe fondul problemelor economice europene și globale.
Concluzia economistului este că deprecierea leului, dificultățile din sectoarele economice importante și eliminarea facilităților fiscale au contribuit la pierderea avantajului României în fața Bulgariei. Lolea avertizează că, în lipsa stabilității fiscal-bugetare și a încrederii investitorilor, puterea de cumpărare a românilor ar putea continua să scadă în raport cu cea din alte state europene.
Trebuie subliniat că salariul mediu exprimat în euro nu reflectă automat nivelul de trai. Pentru o comparație corectă între România și Bulgaria trebuie luate în calcul și prețurile, inflația și paritatea puterii de cumpărare.
